Doar Al Tau 🔞

Capitolul 40

Isa

Pentru mine astăzi a fost o zi a emoțiilor duse la extrem. Lipsa lui Adam de la inceputul serii m-a dus spre prăpastia dezamăgirii,acum însă, sunt pe partea cealaltă parte,spre cea împlinirii,a fericirii.

Pot spune că sunt fericită?
Deocamdată pot, fiindcă Adam este,acum , aici, lângă mine, ținându-mă de mâna pe drumul visului meu așa cum mi-a promis.

Îmi i-a chipul în palmele sale iar căldura ce-o emană o simt până între coapsele ce-mi tremură.

Aștept!
Aștept să văd ce are să-mi zică atât de important!

După ce Feith a ieșit pe ușile galeriei,credeam că mă v-a duce spre canapea, să-mi devoreze trupul și sufletul, așa cum zicea, însă acesta m-a adus în fața fotografiei noastre zicându-mi că are ceva important să-mi zică.

Câteva minute bune s-a uitat la imaginea din fața noastră fără a schița nici-un cuvânt, nici-un gest, neliniștea din interiorul meu intensificandu-se.

-Adam, mă sperii!

Îmi mângâie obrajii cu degetele mari și ochii îi scânteiază când buzele se întind într-un zâmbet ce pe mine mă face să mă încrunt.

Ce naiba? Eu îi zic că mă sperie si el îmi zâmbește?

-Adam! Încerc să-l apostrofez cu o tonalitate ceva mai ridicată. Ce vrei să-mi zici așa important? Ziceai să dăm lumea afară pentru a ..

Mierda! Mă opresc închizând ochii pentru o clipă și-mi prind buza inferioară între dinți ronțăind la ea. Eu și gura mea mare!

Chipul i se luminează mai mult atunci când dinții lui frumoși ies la iveală într-un râs ce-mi face pielea să se înfioare.

-Vrei să te-

-Adam!!!! Țip și-l imping de lângă mine, simțind cum căldura din obrajii mei se intensifică sub efectul vorbelor lui nerostite.

-Doamne,iubito,am vrut să zic-

-Zi-mi acel lucru important! Îl îndemn pe acesta cu speranța ca el să uite scăparea mea.

Mă cuprinde cu mana stânga de talie iar cu degetele mainii drepte îmi prinde barbia facându-mă să-i privesc chipul ce acum este fără urmă de zambet,chiar și ochii lui mă privesc altfel.

Oh,Dios, atât de grav este?

-Iubito, știi că nu mă pricep la vorbe,eu -

Bătaia puternică ce se aude în ușa de la intrare mă face să tresar din hipnitizarea privirii sale.

-La dracu',nici 10 minute n-a trecut! Cum naiba au ajuns așa repede? Apoi alte randuri de înjurături ies  din gura lui atunci când îmi da drumul taliei și se îndreaptă furios spre sursa zgomotului.

Vocile cresc în intensitate și-mi dau seama că aici s-a terminat tăvăleală noastră pe canapeaua albă, în același timp și destainuirea lui sau ce o fi fost pe cale să-mi zică. Dar la cât de serios era acum mă întreb dacă vreau să știu și continuarea.

***

Străzile orașului sunt în aceleași forfotă ca dintotdeauna,sau poate chiar mai aglomerate,abia a reușit Adam să găsească un taxi. După alte mormăituri si alte bipuri la adresa mașinilor ce le are în garajul blocului,a găsit un taxi liber.

Simt că ceva nu este în regulă de când am plecat din Galerie,este nervos din cauza mașinilor , este nervos că am fost întrerupți de firma ce-a venit să facă curățenie, însă instinctul îmi zice că altceva se petrece cu el și nu-mi pot da seama ce anume.