Capitolul 3

2.4K 158 7
                                    


Cu câteva luni in urma,
Italia

Adam

- Rey,chiar sunt superbe,nu mă așteptam la așa ceva,mă uimești pe zi ce trece!Știam că ești pasionat de poza dar nu așa. Bravo!

-Mersi! Da tu ce credeai,că mă joc cu un aparat foto așa sa par interesant în fata femeilor?

Mă uit la partenerul meu mai atent.Parul lui saten este frumos aranjat,costumul impecabil și zâmbetul la purtător.Atrage privirile femeilor ca un magnet.Bine,asta fiindcă sunt si eu lângă el.

Chiar nu știam că fotografia este o parte așa importanta in viața lui,până să vad pozele lui expuse în această galerie.

-De ce nu sunt semnate?

-Pai sumele strânse din vânzările lor sunt donate unui spital,mai exact pentru secția de pediatrie.Iar fotografiile sunt semnate,însă pe spate,doar cine cumpără lucrarea vede de cine e făcută.Important este sa cumperi o lucrare pentru ce îți transmite ea,nu pentru cine e făcută,de asta se procedează așa.

-Ok,hai că am înțeles! Mă atrage acea poza..

Este vorba de un copil brunet,imbracat ponosit însă cu un zâmbet enorm pe fata,sta pe o bancă intr-un parc de distractii cu o carte de povesti in mana.Cine a făcut poza la fotografiat din fata și în spatele lui se vad copacii verzi și soarele se strecoară printre ei luminandu-l din spate pe băiat și-i da o aură de parcă-i un înger.

-Se numește"îngerul",îmi zice Rey.

-Exact la asta mă gândeam,parcă-i un inger.Superba fotografie. O vreau !

-Mergi la recepție și-o cumpără acum,daca o vrei cu adevărat fiindcă multi ii cam dau târcoale.

-Vin imediat,îi zic și plec sper receptie.

Plătesc,completez actele ptr livrare și ma întorc în sala frumos luminată pentru al găsi pe partenerul meu.I-au un pahar de șampanie de la un chelner și merg încet în căutarea lui.Cand ajung in dreptul unui stâlp cineva se izbește puternic de mine.

-Ce naiba,nu vezi pe unde mergi? Tot costumul meu este praf,bine că nu s-a spart paharul să te tai și-n sticlă.

-Scuza-ma,dar mă garabeam și nu te-am văzut.

Iar atunci văd o coamă de par negru cum scotocește într-o poseta minuscula și scoate de acolo o batistă.Ce femei mai poarta batiste in secolul asta?

Doamne sfinte,ce naiba nu-i în regulă aici?

Si incepe să-mi tamponeze cu batista aia pectoralii și când coboară spre abdomen o opresc.Nu că nu mi-ar place,dar sunt prea nervos și la cum mă pipăie o voi lua pe sus să mi-o sugă in baie.Deja mi s-au sculat și doar ma atins un pic si m-a atins cu o batistă,la naiba.Batista! Ferească sfântu' ce tâmpenie!

-Opreste-te!ii poruncesc și rămâne blocată cu mâinile aproape de abdomenul meu.Privirea o tine tot în jos și nu-i pot vedea fața din cauza perdelei dese de par.

Când își ridică privirea doi ochi verzi mă tinutuiesc.

Mamaaaa,da ce frumoasa-i tipa!
Ochi verzi mari,rotunzi,gene lungi și dese,o ajuta mult și rimelul sunt sigur.Mă pierd în privirea ei.Iar buzele roșii mă ademenesc nu gluma.Se uita și ea atenta la mine și când vad că buzele i se intredeschid și începe să respire sacadat îmi reprim un geamat.

Ah,ce i-aș saruta buzele alea!La naiba,cei cu mine?Deobicei nu mă pierd așa.

Dar eu am mai văzut-o pe ea,am și visat-o chiar.
Este fata din taxi! Fata cea țâfnoasă! Atunci n-am văzut-o așa bine că era întuneric și ea stătea cu fata spre geam.Asa a stat tot drumul de la aeroport până la hotel.Dupa ce-a terminat de certat cu mine.

Timpul parca sta in loc,ne-a blocat și pe noi așa.Nu putem sa ne mai miscam,să mai vorbim,nici să respirm.

Când îi sună telefonul sărim amândoi ca arși.

-Imi cer scuze pentru costum,zice și apoi pleacă!

Mă uit în urma și-i vad silueta cum se îndepărtează.

Rochia neagra,scurta, cu spatele gol și pantofii roșii,parul lung in valuri dispare în mulțime.

Doar Al Tau 🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum