MBAD

64.Un infinit al nostru

"Eternitatea este o perioada foarte lunga de timp,mai ales spre sfarsit." -Woody Allen-

"Ce ai patit la mana?" ochii sai capata o nuanta de uimire profunda si putina grija.Parul de culoarea morcovului ii incadreaza fata rotunda,data cu fond de ten.

"M-am taiat intr-un pahar spart,nu e mare lucru."ii potolesc curiozitatea si ea ofteaza,scuturandu-si capul.Inca mai am bandajul jilav la incheietura degetului mare,din cauza apei de la robinet.M-am chinuit sa imi spal mainile fara sa imi ud prea tare bandajul,ca rana sa nu fie afectata.

"Cat de mare e?"imi musc interiorul obrazului la imaginea ranii adanci si lungi cat suprafata palmii,dar zambesc ca si cand nu e o chestie prea importanta.Doar o rana superficiala.

"E mica."imi arcuiesc umerii,iar ea respira usurata.O las singura cand vad ca Jae Hyun se apropie de noi,iar ea da semne de protest.Sa fim seriosi,e ultimul lucru pe care as vrea sa il fac acum- sa stau cu ei doi in timp ce vorbesc chestii de cuplu si se comporta ca atare,apoi sa ma aleg cu explicatii privind mana mea in fata lui.Nu moare nimeni daca nu stam lipite una de alta,macar cateva minute.

Cand pasesc in liceu,e o forfota ca in fiecare dimineata si imi cer scuze iritata pe masura ce ocolesc siluetele celor din jur.Cateva priviri sunt atintite pe fusta mea,in special pe picioare din partea baietilor,dar le ignor cu usurinta.Este unul din motivele pentru care urasc uniformele astea,toti baietii se uita la fete ca la niste boamboane numai bune de savurat.Restul fetelor sunt obisnuite,pentru ca au purtat uniforme de genul de cand se stiu,eu nu.Min Woo sta sprijinit de un dulap cand trec spre scari,vorbind cu o fata si am impresia ca tipa radiaza de fericire,pe cand el nu prea ii da importanta.E foarte draguta fata,dar el o abandoneaza cand ma vede si se apropie cu pasi alerti,inainte sa ajung la capatul scarilor.

"Neata."gropitele sale ies in evidenta si parul proaspat spalat ii sta perfect,dat intr-o parte.

"Neata.De ce ai lasat-o asa pe tipa?Era draguta..."imi ridic breteaua gentii pe umar mai mult,iar el ma fixeaza cu privirea,parca as fi invizibila.Isi scutura capul si priveste in jos la pantofii sai.

"Nu era chiar genul meu."eu il privesc socata si imi dau cateva suvite de par pe spate.

"Dar era superba,serios acum.Min Woo,mai toate fetele de aici roiesc in jurul tau si tu le indepartezi pe toate.E imposibil sa nu iti placa niciuna,sau esti prea pretentios."ma stramb,iar el ofteaza si capata o expresie rece cand ma uit in ochii sai.

"Am uitat sa imi iau ceva din dulap."rosteste si ma paraseste pe holul ce duce la clasa mea.Raman efectiv ca o proasta cu o expresie nedumerita in urma lui,vazandu-i silueta cum se grabeste si impinge pe altii ca sa poata trece.Azi se comporta mai ciudat decat deobicei.

Pe parcursul orelor,Ga Eun vorbeste cu mine si glumim in  stilul nostru specific,atragandu-i atentia lui Jae Hyun ce se incrunta cand imi vede mana si incearca sa ma faca sa spun ceva in legatura cu asta,dar ii fac semn ca nu e nimic si continui sa scriu ce se preda.Imi reuseste sa evit subiectul asta pana la sfarsitul orelor de curs,insa nu imi mai iese si cand vine vremea repetitiilor.

"Ce ai patit la mana?!"Min Woo pare sa observe pentru prima oara pe ziua de azi bandajul meu si evit sa ii raspund,incheiandu-mi sireturile strans."Cu tine vorbesc,Ally."insista apasat,tragandu-mi mana cu grija.Maxilarul sau este incordat si ii cer ajutor din priviri lui Jae Hyun ce se uita,dar nu ma aleg cu nimic.

"M-am taiat ieri,ma intrebati toti de parca ar fi o mare chestie.Lumea se mai taie si fara sa vrea."pufnesc,retragandu-mi mana.Deja devin iritata de toata grija asta ce se abate asupra mea de ieri seara pana acum.