27.Auditie

1.1K 89 15
                                    

"Cand viseaza,omul nu se indoieste niciodata." -Emil Cioran-

Ma uit pe partea cealalta a strazii,urmarind agitatia oamenilor de dimineata.Trebuie sa imi soseasca autobuzul pentru a ajunge la liceu,iar eu incerc sa imi omor timpul fara sa ma plictisesc.Imi scot telefonul,verficand daca Ga Eun mi-a trimis vreun sms,dar ochii imi cad pe imaginea setata ca fundal din telefon.Ce imagine poate fi mai frumoasa in mintea mea,decat mana sa asezata peste a mea,in timp ce degetele noastre sunt impletite?E ca si cand mainile noastre au fost facute special una pentru alta,atat de bine se potrivesc si se completeaza.Un zambet mi se formeaza pe buze,cat timp degetul meu traseaza cerculete pe imagine.Ma ridic cand autobuzul soseste,urcandu-ma in el lent.Ii platesc soferului,asezandu-ma la locul de la geam.Muzica din casti imi da o stare de somn,de care crezusem ca am scapat,facandu-ma sa ma chinui sa nu imi inchid ochii.Cred ca din cauza starii asteia drumul cu autobuzul pare mai scurt decat deobicei,iar eu cobor cu mare sila din el.

"Nu iti e frig?"se uita spre mine cu ochi mari,iar eu arunc o privire spre sacoul meu.Nu imi luasem nimic pe deasupra azi.

"Putin."ii spun plictisita si mergem spre intrarea liceului,pe aleea principala.Poarta o bentita colorata si un hanorac la fel de colorat,dar fata ei pare lipsita de energie in ciuda acestor culori.Mergem fix la dulapurile de la parter,pentru a ne lasa gentile inauntru.Cat timp descui usa de la dulapul meu,ea pare sa isi aduca aminte ceva.

"Tampitul ala care te stresa,s-a transferat la un liceu din America."pare fericia sa imi dea vestea bomba,iar eu trantesc usa dulapului entuziasmata.

"Asta da veste!Ma bucur ca am scapat de el."oftez usurata.

"Acum ca nu mai e,cred ca restul gastii nu o sa te deranjeze.El era cel care avea ceva cu tine."isi ridica umerii,iar eu aprob.Pe langa noi trece un tip inalt si brunet,cu un aer tare misterios.Ochii sai negrii ii fixeaza pe ai mei,iar eu ma intreb cine este.

"El cine e?"o intreb pe Ga Eun,care isi arunca ochii spre silueta lui,ce trecuse de noi.

"Nu mai stiu cum il cheama.E in penultimul an.Obisnuia si el sa stea cu ei,dar a parasit gasca."ma informeaza,iar eu ma incrunt,analizand informatia.Parea foarte diferit,dar nu stiu in ce fel anume.

Ma jucam cu pixul intre degetele mainii drepte,asteptand ca profesoara sa intre in clasa.Ga Eun fredona de zor o melodie de la BTS,in stanga mea.Starea de moleseala ma streseaza groaznic,iar Jae Hyun nu ma ajuta deloc cu privirea rece pe care mi-o transmite si ranjetul ala ironic.Imi dau ochii peste cap spre el,iar privirea sa devine si mai rece.

"Ai vazut ce draguta este poza asta cu Jungkook din BTS?"aud vocea tipei de al carei par trasesem in sala de sport si ma incrunt.-E al meu,javra.- Starea asta a mea cred ca e putin cam posesiva,din cate imi dau seama.Sau poate doar pentru ca o urasc pe tipa,iar ea vorbeste asa dulce de el,dupa ce imi rade in nas ca imi pierd timpul vorbind de ei cu Ga Eun.Ce ironica.Pufnesc,facandu-l pe Jae Hyun sa isi ridice o spranceana spre mine,vazand ca reactionez fara sa vorbesc cu cineva.-De ce naiba sta cu banca fix in dreptul meu?-

Tocurile profesoarei de engleza sunt acompaniate de altele in sala de clasa.Ne zambeste cald,dar privirea mea cade mai mult pe profesoara noua pe care nu o stiu,dar care arata superb.

"Buna ziua,elevi!Tin sa va anunt ca liceul nostru tocmai a terminat de amenajat o sala de dans,in corpul celalalt in care se afla si sala de arte.Anul asta avem nevoie neaparat de trei elevi pentru a forma o trupa de dans,ce ne va reprezenta liceul in competitii.Pentru asta,am adus special o profesoara de dans,ce se va ocupa de trupa.Toti elevii sunt rugati maine sa se prezinte in sala cea noua,pentru auditii.Desigur,cei care vor participa vor fi scutiti de orele de arta pentru luna aceasta."ne anunta,iar unii din clasa scot ovatii privitor la orele de arta de care vor fi scutiti.Mie sincer nu imi convine situatia.

MBADUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum