MBAD

9.Rautate

"Pot ierta prostia,dar nu si rautatea." -Napoleon Bonaparte-

~Jin~

"Poate ar trebui sa cautam un restaurant."le sugerez baietilor,in timp ce hoinarim pe strazile Japoniei.

"Buna idee,sunt lihnit.As manca niste pizza."V zambeste ca un copil.

"Atunci haideti sa cautam unul.Dupa avem alte antrenamente."Rap Monster hotaraste,in sfarsit scos din muzica lui din telefon.

"Mancarea asta este chiar buna."spune Jimin,iar noi doar aprobam usor.

"Este doar o pizza,Jimin."Suga il tachineaza ca deobicei pe Jimin.Privirea mea se indreapta spre Jungkook,ce sta in fata mea la masa si incep sa mestec din felia mea mult mai incet.Ochii lui privesc fix suprafata mesei,in timp ce mananca resemnat,fara sa zambeasca sau sa faca vreo gluma,ceea ce este total neobisnuit pentru el.Nu sunt singurul ce pare sa observe asta,ceilalti indreptandu-si privirea automat spre el.

"Jungkook,s-a intamplat ceva cu tine?"J-hope pare ingrijorat,vazand atitudinea lui.Pare sa fie cu mintea total in alta parte,nerealizand intrebarea adresata,oprindu-se chiar din mestecat si ramanand ca o statuie cu felia de pizza in mana.Acel Jungkook care nu se oprea din mancat si glumea toata ziua,parea complet pierdut undeva pe drum.

"Jungkook?"V il atinge pe umar,facandu-l sa tresalte usor,uitandu-se la noi.

"Scuze,nu eram atent."zambeste usor,dar ala sigur nu e zambetul sau.

"Nu erai atent?Erai cu totul plecat de la masa.Ce se intampla cu tine zilele astea?"Rap Monster il priveste serios,cautand un raspuns pe fata lui.

"Nu am nimic,ma gandeam la antrenamente si alte chestii.Poate sunt doar obosit."spune,iar privirea sa cade fix pe mine,una rece,de totala nepasare.-Jungkook,chiar atat de mult te-am ranit?- Trebuie sa repar chestia asta,chiar daca nu sunt numai eu implicat.Trebuie sa fie cum obisnuia,relatia mea cu el.Nu pot da cu piciorul la tot,numai pentru fericirea mea,daca asta implica durerea altora,mai ales a persoanele la care tin.

Telefonul imi vibreaza brusc,scotandu-ma din gandurile mele,pline de regret.Il scot din buzunar,verificandu-mi mesajele.

*Am luat pozele,de abea astept sa le vad cand ajung acasa.Tu ai mancat?* -Ally

Raman cu privirea blocata pe sms,venindu-mi sa zambesc.

"Ti-a dat Ally mesaj?"Jimin ranjeste spre mine,facandu-ma sa pun telefonul inapoi in buzunar.

"Nu,era altcineva."incerc sa mint,dar ca deobicei sunt un prost mincinos.

"Sigur,pacaleste pe altcineva."ceilalti incep sa chicoteasca pe seama mea,iar Jungkook da doar un zambet ironic,uitandu-se in farfuria sa.Acest lucru,ma face sa ma uit resemnat in jos,pe tot parcursul mesei.

~Ally~

"Nu vei fi niciodata acceptata aici.Si stii de ce?Pentru ca tu nu esti ca noi."vocea ei ma face sa vreau sa sar pe ea,in timp ce unghiile mele se adancesc tot mai mult in palme.O minge ma loveste in cap,venind din cealalta parte a salii de sport,fapt ce imi contureaza mai bine starea de nervozitate.-Ga Eun,pe unde naibii umblii?!-

Ranjetul tipei din fata mea,care din pacate imi este si colega de clasa,seamana exact cu cel al unei hiene jegoase.Mintea mea nu mai proceseaza calumea ce se intampla in jur,deoarece este prea acaparata de nervi si tensiune,ce pare sa nu se diminueze,ci din contra,se amplifica.

"Ti-a mancat pisica limba?"rade in fata mea,alaturi de cele doua prietene fara creier.

"Si de ce ma rog nu pot fi acceptata?!"imi inclestez maxilarul,iar mainile mele se inchid sub forma unor pumni.