MBAD

45.Disperare

"Curajul in exces e nebunie curata." -Ioan Daniel Teompa-

Dupa scena mea din ziua aia,nu se mai intamplase nimic iesit din comun.Baietii plecasera inafara tarii pentru cateva emisiuni si prestatii,iar eu ma afundasem tot mai mult in repetitiile de la liceu.Vorbisem regulat cu ei prin apeluri video si mesaje si ii urmaream la fiecare post Tv si pagini de internet.Promovarea noii lor melodii cu un concept dulce le mersesera ca pe roate si nimeni nu putea sa nu vorbeasca de ei.Chiar daca ii simteam lipsa lui Jungkook incercam pe cat de mult posibil sa ma concentrez pe ce am de facut,mai ales cand urmatoarea etapa a concursului era peste cateva zile.Lucrul pe care il asteptam se implinise si am fost enorm de fericita cand am aflat ca Ga Eun e in sfarsit cu Jae Hyun,care nu prea vorbeste despre acest subiect.Se vede clar ca e stanjenit si ca nu vrea sa isi expuna relatia,asta pentru ca are comportamentul de asa natura,dar stiu ca ii pasa mai mult decat arata.Asta si faptul ca l-am prins chicotind la unele chestii din telefon si faptul ca Ga Eun e din ce in ce mai fericita pe zi ce trece.Nici nu a mai adus vorba de Suga ceea ce nu e normal pentru ea,poate in sfarsit a realizat ca nu trebuie sa fie asa obsedata.Vorbisem cu mama si o tinusem la curent cu ce se intampla in viata mea,omitand unele tensiuni ce au fost in trecut cu mine si Jungkook,nu vreau sa ii dau apa la moara cu 'ti-am spus eu'.Era bine totul la ei acasa si asta ma bucura si linistea,dar nu alunga dorul.Min Woo incepea sa ma intrebe tot mai des despre cine este 'iubitul' meu,dar de fiecare data ocoleam subiectul in diverse moduri,se vedea ca nu ii convine asta,dar zambea vrand sa pana neafectat de nesiceritatea mea.Ma simt prost pentru ca il inteleg,nici eu nu m-as simti bine daca as stii ca am o prietena care spune ca are incredere in mine,dar totusi nu poate sa imi spuna un lucru banal ca acesta.Numai ca lucrul banal nu e tocmai banal,iar el nu are de unde sa stie.Crescuse si interesul lui Jae Hyun pe subiectul asta,inainte fiind dezinteresat in mare parte,acum in schimb,cand Min Woo atingea acest subiect,Jae Hyun era ochi si urechi la mine si ma privea ciudat ca si cand astepta sa clachez.Ga Eun imi spusese ca nu i-a zis nimic si ca probabil mi se pare,dar era  dubioasa schimbarea asta de atitudine.

"Ally,profesorul m-a rugat sa te duc jos in arhive sa duci cartile astea acolo."imi zambeste fortat persoana pe care o urasc cel mai mult din clasa asta.Parul ii cade drept pe un umar si luciul de buze transparent este aplicat prea excesiv.Ma stramb vizibil,luand teancul de carti din mainile ei si ma uit spre Ga Eun ce e ocupata vorbind la telefon.

"Ma intorc rapid."ii spun,iar ea aproba.De ce nu a putut sa ii dea ei sarcina asta daca tot i-a dat cartile?Habar nu am unde e arhiva liceului,bine ca a pus pe cineva sa ma duca la ele.Dar putea gasi alta persoana nu numai pe asta careia imi vine sa ii mai trag parul ala brunet inca o data.Merge tantos pe langa mine,iar eu imi dau ochii peste cap rugandu-ma sa nu scap vreo injuratura.Sa scap naibii de sarcina asta si sa termin cu acest contact neplacut cu persoana ei.Coboram pana la subsolul liceului,o zona cu clase vechi ce sunt prafuite si pline de mobilier numai bun de aruncat.Au spus ca vor reconstitui zona asta la anul,pentru nu stiu ce cluburi de teatru,muzica si mai stiu eu.Mergem spre usa din capatul holului mic,inca un motiv pentru care zona nu mai e folosita,iar ea deschide usa de metal ruginit cu ajutorul unei chei.Imi arcuiesc spranceana spre ea si imi face semn zambind spre interior.Pasesc inauntru usor nesigura,gasind doar intuneric si mormane de carti vechi si aer abea respirabil.Pe niste rafturi sunt cateva solutii de la chimie probabil,mai departe de carti,fix pe peretele cu usa.

"Unde le pun?"ma intorc pe jumate spre ea cu ochii mai sa mi se inchida de indiferenta.

"Ultimu morman de acolo."imi face semn spre fundul salii foarte mici,iar eu ma stramb.De ce tocmai mormanu asta si nu unul oarecare,de parca m-a pus cineva sa intreb.Ma indrept spre locul indicat,aplecandu-ma sa asez teancul mare de carti,dar ma smucesc rapid cand aud usa ca se inchide,iar eu fug spre ea sa ii apuc manerul,care se rupe in mana mea.