"Actiunile hotarasc fericirea sau nefericirea omului." -Aristotel-
"E timpul de repetitii.Cand a trecut asa vremea?"se plange langa mine,exact ca un copil mic.
"Nu stiu.Dar e important sa repeti,maine aveti concertul."ii reamintesc.Adevarul e ca timpul a trecut mult prea repede,sau asta e efectul cand stam impreuna,ne face sa credem ca timpul trece mult prea rapid si nu e indeajuns.
"Vino si tu.Oricum nu ai ce face aici."sugereaza,aranjandu-si parul in mica oglinda de pe perete.Are o nuanta foarte aprinsa de roscat si inca nu se stie cand si-o va schimba.Cred ca va mai dura o vreme.Imi place cum ii vine,deci nu cred ca vreau sa i-o schimbe prea rapid.In fond,de abea si-au inceput promotiile pentru noua melodie,va mai dura multa vreme pana sa si-o schimbe.
"Ce?"se uita spre mine,iar eu realizez ca ma tot holbasem la el.
"Nimic,parul tau."spun zambind.
"Ce e cu el?Sta ciudat?"ma intreaba nesigur.
"De parca asta ar fi posibil.Imi place nuanta de roscat,la asta ma refer."spun,iar el zambeste stanjenit.
"Trec cam greu neobservat cu el."se indreapta spre usa,dar ma asteapta sa-mi iau telefonul si cheia camerei.
"Oricum nu treci neobservat pe oriunde mergi.Sincer,chiar imi place cum iti vine."el nu mai spune nimic,doar zambeste,uitandu-se in jos si pun pariu ca gandeste ceva fara sa imi spuna.Iesim afara din camera si incui usa in urma mea.Nu se apropie de mine,e putin cam riscant sa facem asta,chiar daca suntem in hol.Nu se stie niciodata ce ar putea interveni.Mergem cu liftul,ajungand la parterul hotelului.Isi pune gluga in cap,facandu-mi semn sa merg in urma sa,spre sala de repetitii.Deschide o usa mica,intrand intr-o sala luminata.Oglinzile scot la iveala fetele baietilor ce de abea se pregatesc sa repete coregrafiile.
"Uite cine a ajuns in sfarsit."vocea lui Jimin e amuzata,facandu-mi cu ochiul.Chiar ar trebui sa inceteze cu chestiile astea,e prea jenant.
"Inceteaza."spun,iar el isi scutura capul.
"Nu am inceput nimic."se apara.Ma asez jos,rezemandu-ma de perete.
"Hai sa incepem."Rap Monster comanda,iar V porneste muzica.E asa de fascinant sa ii privesti cand se antreneaza.Coregrafiile lor sunt asa de complexe si de energice,facandu-le piepturile sa se ridice si sa se lase in jos intr-un ritm alert,in timp ce sudoarea se face prezenta pe suprafata pielii lor,dandu-le un aer cu totul si cu totul special.Timp de o ora,fara macar sa se opreasca repeta,iar eu nu ma obosesc sa imi iau privirea de pe ei,ca si cand as fi in transa.Primesc un sms de la Ga Eun.
*Cum e sa iti petreci timpul cu baietii,plecata din tara?Sunt asa geloasa pe tine.* pot sa imi imaginez deja expresia fetei sale cand tasteaza asta,dandu-mi un strop de amuzament.
*Foarte bine.O sa vin repede in tara,stai calma.* ii tastez inapoi.
*Asa sa faci,deja iti simt lipsa.*
*Si eu.*Ma opresc din aceasta activitate cand ii simt prezenta lui Jungkook langa mine.Respira sacadat si are parul ud la varfuri,in timp ce sudoarea se prelinge pe corpul sau si ii imbiba tricoul.Iau un servetel din cutia de pe jos si incep sa il sterg pe frunte si pe tample.El zambeste cu ochii inchisi,vizibil stors de puteri.
"Nu e nevoie sa folosesti aia,am un prosop."ma informeaza,iar eu nu-l bag in seama.
"Cred ca si eu trebuie sa fiu sters."ofteaza J-hope din stanga mea,iar eu tresar.
"Of,saracutul de tine.Uite prosopul langa."ii raspund,iar Jungkook chicoteste.
"Pe Jungkook il stergi,iar pe cel mai bun prieten il lasi asa?"tonul sau e indignat,dar stiu ca glumeste.
CITEȘTI
MBAD
Fanfiction.....Must Be A Dream.... La inceput,visurile par imposibile,apoi putin probabile si in cele din urma inevitabile. Ai fost si vei ramane un vis.Dar cand se va termina acest vis?Cred ca niciodata.E exact ca un labirint,nu pot iesi,nu poti iesi,detinem...