Inimă rebelă

Capitolul 5

"Caracterul unui om nu se arată în momentele de confort, ci în cele de schimbări și controverse" ~ Martin Luther King Jr.

        Grace măsură orizontul, din priviri, de pe banca tare de lemn.

        Conducea cea de-a treia căruță.

        Chloe, pe cea din mijloc, deși nu îi plăcea deloc ideea, Grace nu avea cum să îi dea alternative surorii ei.

        Rachel nu avea nicio problemă cu căruța din față. La cincisprezece ani, fata era destul de capabilă.

        Soarele mai avea câteva ore, trei mai exact, după ceasul ei de buzunar, până va apune.

        Niciun nor nu înnegura bolta de un albastru pal. Îi lăsa impresia că va fi o noapte liniștită.

        Alte două săptămâni trecuseră, însă de data asta mult mai încet. Pământul a fost mocirlos și, astfel, înaintarea era mult mai lentă. Grace spera că nu se vor opri, totuși.

        Ieri lăsaseră în urmă orașul Little Black Water sau Agua Negra Chiquita, cum îi spuneau localnicii.

        Până acum, New Mexico nu i se părea foarte diferit de Texas. Avea mai multă vegetație, pe alocuri.

         Urmau râul Pecos care era o sursă importantă de apă, atât pentru animale cât și pentru ei. Dacă stătea să se gândească, de fiecare dată au avut un râu în apropiere.

        Agnes o învățase mai multe despre gătit, feluri simple de mâncare nepretențioasă.

        Îi promise că o va ajuta și la cusut. Grace era foarte bucuroasă să o aibă pe Agnes ca prietenă, nu doar pentru că o ajuta, însă negresa o făcea să se simtă bine în prezența ei, acceptată, cu alte cuvinte.

        Simțea firele de păr, lipindu-se de gâtul ei, după o zi sufocantă. Praful îi era nedezlipit de brațe, de față, de rochie. Îi era atât de dor de o baie!

        Chloe se opri, cu căruța din fața ei.

        — Ce se întâmplă? strigă obosită Grace.

        — S-a oprit Rachel, îi răspunse prompt Chloe, parcă acuzând-o pe sora ei mai mică.

        Grace știa că e ora la care convoiul se oprea și făcea un mare cerc, deoarece înnoptau, dar îi era frică ca nu cumva să se fi întâmplat altceva cu Rachel.

        Oprindu-se, Grace făcu pași mari către sora ei.

        — Reach!

        Rachel sărise de pe capra căruței, scuturându-și cu palmele praful de pe rochie.

        — Aici ne oprim, azi, o informă bruneta.

        Adley și Olivia alergară la ea.

        — Pot să fac baie? se smiorcăi Olivia.

        — Cu toate avem nevoie de o baie, oftă Grace.

        Rachel și Grace legară cele două vaci de lapte, hrănindu-le și închiseră cele patru găini în lădița lor, pentru a nu fugi. Bivolii îi lăsaseră la căruțe.

        Apoi, Grace o zări pe madre întinzând o pătură pe iarbă.

        — În seara asta putem face un mic platou, îi spuse madre. Știu că sunteți obosite.