Capitolul 17:Cafeneaua

296 25 4
                                    

                                                 -editat-

Bruneta privea înspre rochile din fața sa,era mirată de atitudinea brunetului de mai devreme,nu se aștepta ca acesta să îi propună așa ceva niciodată.

Cu toate acestea dorea să profite de mica lor ieșire în oraș,era un moment prielnic în care ar putea găsi o modalitate pentru a-și îndeplini scopul, acela fiind revederea cu Taehyung.

Acum mai mult decât niciodată,bruneta simțea lipsa lui Taehyung,și adevărul este că toată această perioadă în care au fost despărțiți a constituit un moment de liniște în care aceasta nu a făcut altceva decât să se gândească la revederea cu el,își dorea atât de mult să îi spună tot ceea ce simte,să îi spună cât de mult îl iubește și cât de mult i-a lipsit în tot acest timp...

După ce aceasta își alese o rochie potrivită,coborî în living unde se afla desigur Jungkook care imediat cum observă ca aceasta se afla lângă el o prinse pe brunetă de mână și își împleti degetele cu ale sale,urmând mai apoi să se îndrepte către mașina sa.

— Jungkook...
Nu te-am întrebat,dar unde mergem?

— Vom merge la cafeneaua aceea care îți place atât de mult!

— Oh,bine atunci...
După câteva minute bune Jungkook parchează mașina în fața cafenelei,iar apoi coboară din mașină și îi deschide ușa brunetei care coboară cu o ușoară reținere,era prima dată după două săptămâni când ieșise din cadrul acelei vile pe care aceasta o considera mai mult ca fiind o închisoare,îi era permis doar să meargă în curtea conacului dar cu toate astea trebuia de fiecare dată să fie însoțită de către cineva tocmai de aceea și sentimentul că se afla într-o închisoare.

Imediat cum coborî din mașină bruneta se sprijini cu mâna de ușa mașinii întrucât își pierduse echilibrul.

— Iubito,ești bine?
Întrebase brunetul privind-o îngrijorat,
fiindcă se aștepta la cu totul altă reacție din partea brunetei.

— Da,da sunt bine...pu...putem intra!
Jungkook își așezase mâna pe talia brunetei,pentru a-și arata pe deoparte posesia,dorea să demostreze că bruneta îi aparține lui iar pe de altă parte astfel o putea face pe brunetă să fie rezervată în comiterea oricărui gest nepotrivit.

De cum intraseră în cafenea privirea celor prezenți fusese îndreptată spre ei,
deoarece ambii aveau un aspect plăcut ochiului și astfel puteau atrage atenția asupra lor.

Brunetul începuse să se obișnuiască cu toată această atenție însă pentru brunetă toată această situație nu constituia decât un stres în plus, întrucât se afla alături de Jungkook iar aceasta cunoștea cât de posesiv era brunetul,acesta deja le aruncase priviri urâte celor care îndrăzneau să privească ceea ce îi apartinea lui.

Când un grup de băieți se așezaseră la o masă alăturată lor brunetul se apropie cu scaunul de iubita sa privind înspre aceștia care o analizau pe brunetă.

— Jungkook poți să te calmezi puțin te rog,credeam că ai vrut să venim aici pentru că îți părea rău pentru ce ai făcut!

— Da,așa este dar nu suport când alți băieți te privesc așa și vorbesc despre tine!!

Spuse acesta privind-o pe brunetă mai apoi privind către grupul de băieți care erau concentrați în continuare asupra fetei.

Tn:Nu trebuie să fi atât de posesiv Jungkook!!strigase de această dată bruneta către el în timp ce își roti privirea exasperată de posesivitate de care dădea dovadă brunetul.

— Nu pot Tn!!
Doar privind cum ăștia se uită la tine și vorbesc despre tine mă face să vreau să le zbor creierul!!!

Bruneta oftase luând o bucățică din prăjitura cu ciocolata care se afla pe farfuria din fața sa.

Știa că brunetul dezvoltase o adevărată obsesie în ceea ce o privea,însă nu își imaginea că situația este atât de acerbă.

Bruneta tresări în momentul în care simți mâna brunetului asupra obrazului ei,acesta mângaindu-l ușor.

— Iartă-mă iubito,voi încerca să mă con...vorbi brunetul însă se opri brusc  privind către ușă acest lucru indicând ca persoana care a intrat l-a deranjat  profund.

— Ce?
Ce s-a întâmplat,Jungkook...
Bruneta observă cum expresia băiatul se schimbase radical acesta încleștându-și maxilarul privind într-un singur loc fără să clipească parcă apoi își îndreptă și ea privirea spre intrarea în magazin rămânând impietrită dând de privirea lui...

— Taehyung....

Circumstanțe༆K.thvUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum