Circumstanțe༆K.thv

Capitolul 12:Tachinare

                                                      -editat- 

Zgomotul chei care fusese introdusă în ușă se făcuse auzit,acest lucru însemnând că timpul era aproape pe sfârșite și cum bruneta nu găsise încă o modalitate prin care să plece din acea camera era practic prizonieră.

Cu toate acestea ea nu avea deloc intenția să se dea bătută ba din contră încerca în continuare să găsească o soluție care să o scoată din această întorsătură.

Se apropiase ușor de dulăpiorul care se afla lângă pat și străduindu-se puțin reușise să îl tragă în fața uși pentru a bloca pe cât posibil intrarea în cameră.
Acest lucru fusese făcut la momentul potrivit deoarece fix după ce aceasta trase dulăpiorul în fața uși,fața lui Jungkook se intrevedea din spatele acesteia,iar privirea sa era una care nu putea să facă altceva decât să îți transmită fiori reci pe spate.

— Jungkook,dacă încetezi și mă lași să plec promit că nu voi povesti nimănui despre asta!vocea tremurândă a brunetei își făcuse curaj să îl implore din nou pe brunet,sperând la o fărâmă de compasiune.

În schimbul unui răspuns se făcuse auzit în liniștea serii râsul lui Jungkook care era de-a dreptul terifiant,având o aliură ușor demonică.

— Să pleci??Chiar vrei asta!??
Nici nu mă gândesc să te las să pleci!!Tu îmi aparți!!Ai înțeles???Ești a mea!!Ți se pare că altcineva înafara de mine te poate avea??Crezi că Taehyung are dreptul să fie împreună cu tine??!Casa asta este a noastră,iubito!

— Jungkook,ce se întâmplă cu tine?
Tu nu erai așa!!Erai drăguț,sensibil și uneori chiar timid...
Unde este prietenul meu??Îmi vreau prietenul înapoi!!Pentru că acum cel din fața mea nu are cum să fie el!!

— Prietenul??
Încă spui că suntem prieteni???
Crezi că te-am considerat vreodată prietena mea???În niciun caz,îți spun!!!Și de acum înainte o sa te fac să nu mă mai consideri nici tu prietenul tău!!Așa ca,haide mută dulapul acela din ușa!!

— Nu am de gând să fac asta,spuse bruneta cu o ușoară reținere încercând însă să para cât mai dura.

— Aa da,serios??
Atunci o să regreți că nu ai vrut să faci ce îți spun!!!

După ce spuse asta brunetul își chemase doi dintre paznici pentru a-l ajuta să deschidă ușa complet.
Când bruneta observă că strategia sa nu fusese eficentă încercă să găsească alta modalitate prin care să părăsească camera.Inspectand camera cu privirea observă o carte care era diferită de celelalte,se apropiase de bibliotecă în dorința de a observa mai bine cartea, dar în momentul în care trase cartea din bibliotecă,o ușa ascunsă se deschise dandu-i posibilitatea de evadare.

Împinse cu toată puterea care îi mai rămăsese ușa și își făcuse cale înăuntru neștiind însă unde avea să ducă acea ușa și nici dacă avea o ieșire,de cum închise ușa întunericul cufundase holul imens în care se afla acum,cu toate acestea auzise vocea lui Jungkook care era extrem de nervoasă,nu distinse complet cuvintele pe care Jungkook le spusese dar totuși reuși să audă că la terminarea acestui hol se afla o ușa imensă care spre norocul ei ducea spre exterior.
Cu toate acestea bucuria fetei nu durase mult deoarece pași celor trei bărbați care se apropiau de aceasta cu repeziciune se făcuseră auziți,acest lucru determinând-o să înceapă să alerge,adrenalina cuprinzând-o cu fiecare minut care trecea.

— Dacă nu reușiți să o prindeți nu știu ce o să vă fac!!
Vocea brunetului se făcuse auzită,pași acestuia apropindu-se tot mai mult de bruneta care era extenuată din cauza alergatului.

După alte câteva minute în care adrenalina dar și oboseala acaparaseră corpul fragil al brunetei aceasta ajunse în dreptul ușii de metal,care în acel moment era ultimul ei obstacol,după ce urma să o deschidă aceasta putea pleca cu ușurință din casa în care a fost închisă timp de trei zile deja.
Apasase cu toată puterea clanța uși,constatând însă că aceasta era închisă.