"Presiunea atmosfericã este ridicatã,cu rafale dinspre sud,soarele îsi va face totusi simțitã prezența în ciuda ninsorilor abundente însã temperatura va scãdea brusc pe parcurs..."
— Aish,pana si televizorul este atat de anost!!De ce m-ar interesa vremea daca nici macar nu am de gand sã-mi parãsesc apartamentul?Cine ar fi atât de tâmpit incat sã iasã în Ajunul Craciunului?!
Bruneta se ridica agale de pe canapeaua pe care isi petrecuse ultimele zile,pânã si ea se mira cã încã a supraviețuit dat fiind cã s-a izolat complet dupã discuția purtatã cu Jungkook,se simțea usor coplesitã de gândurile care nu-i dãdeau pace nici mãcar pentru o clipã,incercã în zadar în aceste sãptãmâni sã se detaseze cãci acest lucru era practic imposibil.
Se îndreptã usor cãtre frigider în speranța cã va gãsi ceva care sã-i potoleascã foamea însã dupã câteva minute bune în care a cotrobãit pânã si în dulapuri,a lasat un oftat sã-i paraseasca gura apoi a imbracat o geaca l-a intamplare si-a luat cheile de pe masa impreunã cu portofelul si s-a indreptat cãtre cel mai apropiat magazin alimentar.
Sentimentul era ciudat dat fiind cã nu si-a mai parasit apartamentul de ceva timp,si-a strans mai bine geaca în asa fel incât sã-si poata ascunde mâinile reci,in timp ce pasea grabita strângand in pumn micutul portofel ponosit din cauza vechimii sale apoi intra sfios in magazinul impodobit de sãrbãtoare creeindu-i o senzatie de scarbã privind cãtre lacomia oamenilor care afisau o bucurie atat de materialã.Parcã pânã si iubirea copiilor fațã de pãrinții lor era rezumatã la acele obiecte nesemnificative.
Fata înaintã usor cãtre rafturi strângând si mai tare portofelul in mânã in timp ce se apropie cãtre raionul cu ramen cãci stia cã dintre toate produsele acesta era unul dintre cele mai ieftine si convenabile pentru sine la sitatia actualã.
— Off...oare de ce le-au pus atât de sus...
e destul de dificil pentru cineva scund sã ajungã!îsi spuse fata în timp ce se ridicã pe vârfuri pentru a ajunge la raftul buclucas.Dintr-o data o mânã masivã îsi facuse apariția si îi oferi fetei produsul mult dorit fãcand-o pe aceasta sã se intoarcã dând de chipul lui:
— Felix!Mã bucur atât de mult sã te revãd!vorbi fata afisand un zâmbet apoi îl cuprinse într-o îmbrãțisare pe blondul care de asemenea zâmbea drãgut catre aceasta
— Si eu ma bucur sã te revãd Tn!
Mi-am fost dor de tine,cum esti?Nu am mai vorbit de ceva timp,ai reusit sã te întâlnesti cu Taehyung,asa cum ți-ai propus?întrebã zâmbind blondul.
— Pãi eu...
Nu prea vreau sã vorbesc despre asta defapt,îmi pare rãu dar mã simt incomod sã vorbesc despre subiectul ãsta,sper cã nu te deranjeazã...
— Inteleg Tn,e în regulã nu-ți face griji!
Vei participa si tu la târgul de Craciun de anul ãsta?Am înțeles cã în perioada asta a anului tu,Jungkook si Taehyung erați destul de implicați în aceste activitãți!
Fata îsi stranse buza între dinți pentru a se abține sã nu izbucneascã în plans, farã ca sã stie blondul o fãcuse inxtinctiv sã-si aminteascã de toate amintirile plãcute din aceastã perioadã, si tocmai de aceea bruneta ura atât de mult perioada aceasta acum pentru cã o fãcea sã-si aminteascã de acele clipe frumoase cu cei doi prieteni ai ei.
La scurt timp bruneta pãrãsi magazinul imediat ce gãsi o scuzã care sã justifice motivul pentru care nu voia sã participe la târgul de Craciun de anul ãsta,dar cu toate astea a decis sã priveascã tarabele cu obiecte decorative precum si mâncãrurile de diferite arome si culori specifice sãrbãtorii.
— 𝚃𝚗 𝙿𝙾𝚅 —
Mã plimbam stingherã printre tarabele îmbrãcate ca de sãrbãtoare,privind la bucuria oamenilor care altã data m-ar fi complesit cu un sentiment de refigorare insã acum priveam indiferentã si mã întrebam cum de am pus un preț asa de mare pe aceastã sãrbãtoare,toata aceasta bucurie care odatã mi se transmitea precum un drog dintr-o siringa acum nu mai avea niciun efect asupra mea,poate cã treptat m-am transformat chiar în Grinch cãci am ajuns sã urãsc atat de mult tot ceea ce înseamnã "Crăciun".
Mai cutreer alte douã tarabe pânã ce dau de punch-ul de Crãciun specific familiei Andersson,pânã si numele lor inspira tema asta,cred cã dacã tot am umblat prin aceastã zonã meritã sã-mi iau unul dat fiind cã mi-au rãmas câțiva woni.
Mã îndrept catre stand însã mã întorc când îmi aud numele doar sa dau de privirea blândã a prietenei mele,Soomin.Mã apropi de ea si o îmbrãțisez strans de parcã nu ne-am vãzut de mai bine de un secol.
— T/n ma bucur atat de mult sã te vãd!
Nu credeam cã o sã vii dat fiind cã mi-ai refuzat toate invitațiile din ultimul timp cum esti?
— Sunt mult mai bine,mulțumesc...
Dar sincerã sã fiu am iesit doar pentru cã am rãmas fãrã alimente,ãsta a fost singurul motiv.Speram sa pot evita pe cât posibil sãrbãtoare asta...
— Ințelg,dar daca tot esti aici nu poti pleca farã sã mãnâci ceva,ar trebui sã încerci în special faimoasele fursecuri ale familiei Sang sau punch-ul familiei Anderson!vorbi roscata în timp ce o trase cu toata forța pe fata catre tarabele încarcate cu produsele specifice sărbătorii.
Cele două fete porniră către standul cu lumânări parfumate al familiei Kong imediat ce s-au asigurat că au gustat de la aproape fiecare taraba câte ceva spre a-i face fericiți pe vecinii lor care s-au străduit să pregătească totul.Soomin privi dintr-o dată către taraba cu fursecuri și ramase în stare de șoc în momentul în care dădu de brunetul care însă nu era singur,o trase numaidecât pe prietena sa de mână și se ascunsera după decorațiunile din jurul scenei.
— Soomin!
CE NAIBA TE-A APUCAT AȘA DE-O DATĂ!!ÎNCERCAM SĂ O AJUT PE DOAMNA MONG ȘTII CĂ ESTE ÎNVÂRSTĂ!!
— Oh...păi asta-i foarte bine T/n dar sincer îmi vei mulțumi având în vedere că te-am salvat!Tocmai l-am văzut pe Jungkook și nu era singur era cu o fată!
Ochii brunetei căpatasera o nuanță mai întunecată,își acoperi urechile apoi își puse în gând să privească cu ochii ei la scena care se petrecea în fața sa.
— Poate...ăm...poate e o prietena sau ăm...o rudă...sau...ăm...
— E imposibil T/n îl cunoști mai bine decat oricine,el nu este genul care să ascundă așa ceva,în plus tu știi absolut totul despre el,nu-i așa?
Privesc catre Jumgkook la brațul căruia se afla o blonda frumoasa,Soomin are dreptate este imposibil ca fata respectiva să fie o rudă sau o prietena judecând după modul în care Jungkook o privește însă nu-l pot învinovăți,merit asta cu varf și îndesat pentru toate momentele în care eu eram cea care-l făcea să sufere.
— Soomin...cred ca mi-a pierit pofta de dulciuri,poți mânca și pentru mine,să o lăsăm pe altădată.spun încet privind-o pe Soomin încercând să par puterica însă știam prea bine ca nu eram.Mă ridic încet din locul în care mă aflam doar ca să dau peste câteva clipe peste pieptul masiv a-l cuiva,îmi ridic privirea și dau de chipul lui...
— Îmi cer scuze domn..Taehyung?!
Îl privesc uimită și abia după realizez cât de tare i-am spus numele încât mai mult ca sigur am atras atenția asupra mea.Simt dintr-o dată cum cineva se apropie de mine și Taehyung,în timpul în care ambii ne priveam nedumeriti datorită întâlniri bruște,la scurt timp pot simți parfumul pe care l-aș recunoaște dintr-o mie...
— Bună T/n,mă bucur să te revăd...
Nu ne-am văzut de ceva timp și de asemenea ma bucur sa te revăd și pe tine vechi prieten!Se pare ca suntem din nou aici împreună însă de această dată cred ca avem multe de povestit!
CITEȘTI
Circumstanțe༆K.thv
Roman d'amour"Uneori este greu să ne dăm seama de ceea ce simte persoana de lângă noi,chiar dacă am petrecut mult timp în compania acesteia și chiar dacă avem impresia că știm totul despre ea,dar defapt nu este așa." "Noi știm atât cât vrea persoana respectivă s...
