Capitolul 28:Roșcata

252 23 7
                                    


                                                  -editat-

Privirea blândă a brunetei o întâlnise acum pe cea a brunetului însă situația dintre cei doi avea să degenereze mult mai repede decât s-ar fi așteptat bruneta care aștepta o explicație referitoare la întârzierea brunetului.

— Jungkook...de ce...
Acestea au fost singurele cuvinte pe care reușise să le spună bruneta căci în secunda următoare brunetul își îndepărtă nervos mâna,privind catre fata care îl privea având deja lacrimile formate în colțul ochilor.

— Nu mă atinge!!Nu mă atinge cu mâinile acelea murdare care l-au atins și pe Taehyung!!

Vorbele brunetului aruncate parcă  dintr-o dată,erau neașteptate dar totodată dureroase,și o lovisera precum un glonț pe micuța bruneta,pe chipul căreia curgeau acum cu repeziciune lacrimile amare.

— Te doare Tn??Ce simți??
Simți că ai vrea să dispari de pe fața pământului,simți cum inima zvâcnește parcă în interiorul tău??Simți că tot ceea ce îți dorești este să te ascunzi în cel mai întunecat colț al lumii,să te scufunzi în adâncul marii??Spune Tn!!

Privirea plină de ură a brunetului care era acum îndreptată catre fata pe care o iubise atâția ani trăda sentimentele de altă dată ale brunetului,era de parcă toate acele amintiri,toate acele clipe, toate acele trăiri pe care cei doi le experimentaseră împreună,fuseseră șterse dintr-o dată cu buretele din inima și mintea brunetului,o inima care altădată era plină de iubire acum însă era înecată într-o negura din care nu mai putea ieși deși poate nu era ceea ce își dorea.

— Jungkook...îmi pare rău...
Îmi pare rău că te-am rănit,îmi pare rău că am fost o prietena rea și nu am ținut cont de sentimentele tale,te rog iartă-mă...

Hai să încercam să o luăm de la capăt ce spui?Putem fi din nou prieteni cum eram odată,te rog acordã-mi o altã șansã...

Însă în schimbul unui răspuns însă, zâmbetul neașteptat al lui Jungkook reușise să o surprindă pe brunetă,și să o debusoleze complet făcând-o să își pună diferite semne de întrebare cu privire la starea brunetului.

— Ai impresia că totul poate fi ca înainte Tn??Crezi că putem fi din nou prieteni??Crezi că situația dintre noi se poate rezolva astfel??Răspunde!!

Rabufnise brunetul dintr-o dată aproprindu-se de micuța fata care încerca în zadar să se îndepărteze căci îl clipa următoare brațele puternice ale  bărbatului o prinseră de umeri iar privirea nervoasă a brunetului  era îndreptată către fata care tremura acum din toate încheieturile.

— Nu ești curioasă unde am fost Tn?Hm?Vrei să știi de ce am venit atât de târziu?

Zâmbetul brunetului era acum vizibil, imediat ce îi adresase întrebarea fetei, iar tensiuna dintre cei doi era cât se poate de clară.

— Eu...defapt mi-am făcut griji pentru tine Jungkook...
Am încercat să te sun de câteva ori dar nu mi-ai răspuns...

Reușise cu greutate să spună bruneta, deoarece durerea pe care aceasta o resimțea era cât se poate de sinceră și deși reușise cu greu să își rețină lacrimile deja formate,vroia să para puternică fiindcă era conștientă ca merita ceea ce i se întâmpla,merita să sufere exact cum a suferit brunetul acesta era singurul ei gând în acea clipa.

— Ți-ai făcut griji,de ce?Nu ar fi trebuit fiindcă oricum m-am distrat foarte bine...incat cred că începând cu seara asta roșcatele au devenit preferatele mele...

Șoptise brunetul catre urechea fetei iar  zâmbetul său se accentuează parcă instant imediat ce rostise ultima propoziție și deși era conștient ca ceea ce făcuse era complet greșit și deși se ura până în măduva oaselor pentru gestul sau necugetat,încerca să își îngroape durerea,vroia să păstreze totul în inima sa și sa o trateze indiferent pe brunetă,singura sa dorința fiind în acel moment răzbunarea.

— Jungkook...ce...vrei să spui...
Vocea tremuranda a brunetei și lacrimile care deja îi alunecau pe obrajii rozali îi creaseră pentru un moment satisfacție brunetului însă asta nu a durat mult căci în clipa următoare, privind în continuare la chipul fetei care părea de-a dreptul distrus sentimentul de vina își făcuse repede simțită prezența.

Brațele subțiri și lipsite de forță ale brunetei reușiseră sa îl îndepărteze pe brunet înainte ca acesta sa își facă curaj să acționeze așa cum îi dicta inima și să o îmbrățișeze pe fata pe care o iubea atât de mult.

Rațiunea brunetului câștigase în defavoarea inimi iar acum tot ce putea face Jungkook era să privească către fata pe care o iubea nebunește cum aceasta se îndeparteza de el,urcând în graba scările.

Corpul lipsit parcă de viata al brunetului se prabușise din nou pe gresia rece iar lacrimile amare îi inundaseră din nou chipul,inima îl durea parcă îi piept și chiar dacă ar fi vrut să se ridice forța îi lipsea cu desăvârșire.

                           
                                  ****

Razele soarelui mângâiau chipul palid al brunetei,iar după o noapte aproape întreaga în care tânara a fost răscolită de vina și durerea care îi creaseră parcă o gaura în interiorul inimi,fata reușise să se ridice cu greutate din pat urmând ca mai apoi să coboare scările unde avea să dea de chipul neliniștit al blondului.

— Bună dimineața Felix,ce faci?
S-a întâmplat ceva?De ce ai fața asta?
Chipul acum nedumerit al fetei privea catre blondul care sorbea tacticos din ceașca de cafea urmând ca mai apoi să îi acorde complet atenție fetei care aștepta încă nedumerită o explicație.

— Nu trebuie să te prefaci ca ești puternică în fața mea Tn...știu că te-ai certat cu Jungkook iar apoi ai plâns toată noaptea din cauza asta.Ești bine?

Vocea plină de ingrijorare a blondului o făcuse pe brunetă să zâmbească domol urmând ca mai apoi sa își îndrepte privirea în jos.

— Asta nu este important acum Felix...
Jungkook...unde este?Cum se simte?Este bine?

Îngrijorarea fetei putea fi simțită cu ușurință din vocea sa și chiar dacă priveai către chipul acesteia acest sentiment era ușor de sesizat.

— El a plecat deja Tn...
Nu am reușit deloc să vorbesc cu el fiindcă nu a vrut să mă asculte.Insa nu cred ca ar trebui să te învinovățești așa, știu ca îl iubești pe Jungkook doar ca pe un simplu prieten se vede după modul în care ești îngrijorată,dar nu-ți poți forța inima să simtă ceea ce nu simte, sunt de părere ca nu poți alege pe cine sa iubești...

— Îți mulțumesc...însă am și eu o parte din vina.L-am neglijat pe Jungkook atâția ani încât am reușit sa îl fac să îl urască pe Taehyung....

— Nu este vina ta Tn.Jungkook ar fi trebuit să îți spună ce simte încă de când ați devenit mai apropiați.Insa el în schimb a preferat sa ascundă asta...

Privirea blondului era îndreptată complet acum catre brunetă,dar însă aceasta avea în continuare privirea îndreptată în jos fiindcă vorbele blondului reușiseră sa o pună pe gânduri.

Pentru un moment liniștea se instalase în camera iar cei doi tineri care se aflau acum în living deși aveau multe de spus se abtineau dintr-un motiv anume sa-și deschidă sufletul.

Însă liniștea nu durase prea mult căci în clipa următoare corpul brunetului tocmai intrase în încăpere împreună cu o roșcată focoasa pe care acesta se sprijinea pe semne că era destul de amețit și nu era conștient în tocmai de ceea ce face.

— Jungkook...cine este ea?
Bruneta privea acum către cei doi tineri care trecusera complet pragul casei.
Chipul brunetului se îndrepta către chipul șocat al fratelui său urmând ca mai apoi să întâlnească privirea plină de durere a brunetei.

— Ea?Ea,este iubita mea!

Circumstanțe༆K.thvUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum