ASA TATA, ASA FIU

56

- Iubire! Ma superi acum! Tu ai familie! Ii ai pe ei!

- Nu la asta ma refer! Si tu stii prea bine ce am vrut sa zic... Doar nu vrei sa ai o nunta tiganeasca!

- Nu ma intereseaza nicio nunta! Eu vreau sa fiu a ta!

- Draga mea! Hai sa lasam asta! Hai sa traim clipa! Hai sa ne bucuram de noi!

Am ajuns la blocul ei... Am revazut acelasi loc unde ii dadusem ultimul sarut pe frunte... Apoi am revazut balconul ei... Am parcat in fata scarii... Of! Simteam ca nu o pot lasa de langa mine... insa eram nevoit.

- Iubire, promite-mi ca ai grija de tine in continuare. Te rog!

- Promit, Edmond! Dar tu imi promiti ca nu amani mult urmatoarea noastra intalnire. Sa nu lasi sa treaca prea mult timp... Nu ma supune unui chin... Nu ma supune sa imi fie iar dor de tine...

- Promit, draga mea... Am soptit eu si m-am intins spre ea... - Te iubesc... am adaugat inainte de a o saruta...

Pe cand ne-am oprit, am privit-o inca o data... Cearcanele erau tot acolo... mult prea vizibile pentru a nu ma ingrijora. Apoi i-am sarutat fruntea... retraind emotia acestui sarut pe frunte... Stiu ca si l-a dorit ani de zile... In cele din urma i-am dus degetele la buzele mele si i le-am sarutat bland...

- Haide, draga mea. Esti obosita... Du-te si te odihneste... Multumesc mult pentru ziua asta! E cea mai frumoasa zi de cand exist... In sfarsit mi s-a implinit un vis... Cel mai frumos vis...

- Edmond! Si tu sa ai grija de tine! Suna-ma cat de des poti... si abia astept sa ne revedem.

A coborat din masina si mi-a zambit dulce, mi-a trimis o bezea si a disparut in casa scarii, iar eu am pornit spre casa.

Am ajuns in apartament...

Hm! Ce zi! De la jalea de la inmormantare, la euforia pe care am simtit-o in acele momente parca a trecut o viata! Eram acum alt om! Am avut-o pe Carmen! Am savurat-o pe Carmen! A fost goala in bratele mele!

Aici eram cu gandurile cand am auzit o bataie in usa. Stiam cine era. Alex. M-am ridicat repede si m-am grabit sa-i deschid, ingrijorat ca s-a intamplat ceva.

- Edmond, frate! Ce faci singur aici?

- Abia am sosit si eu, am raspuns, cu gandul in padurea unde am avut-o pe Carmen.

Alex ma privi mai atent. A pastrat o clipa de tacere, apoi s-a hotarat sa vorbeasca.

- Edmond, am crezut ca te voi gasi suparat si amarat ca nu mai poti sa pleci. Spune de ce ai acceptat sa ramai? De ce? Cand stiu atat de bine cat de mare ti-e dorinta de a pleca in Iulie. Spune de ce ai promis ca ramai?

- Alex, tatal tau a fost tatal meu patru ani de zile. Eu asta am simtit. Stiu ca nici nu am mai vrut sa il vad dupa acea prima zi. Stiu! M-a inspaimantat... Mi-a fost frica de el. Alex, nu e usor sa treci prin ceea ce am trecut eu atunci. A fost o zi de cosmar. O zi plina de groaza. Dar de cand mi-a dat libertatea de a alege, totul s-a schimbat. Totul! Apoi, el mi-a aratat cum te simti intr-o familie unita. El m-a invatat cat de importanta e familia. El s-a tinut de promisiune. Am savurat fiecare sarbatoare alaturi de voi. Nu am fost in stare sa il las sa plece fara promisiunea asta si sa nu te simti acum obligat de ea. Sa nu ma faci sa mi-o incalc pentru ca nu vei reusi. Trei ani, sunt al tau. Trei ani te ajut in tot ce imi ceri tu.

- Dar, Edmond! Nu pot sa iti cer asta! Nu pot sa iti cer sa ramai! Stiu cat iti doresti sa pleci! Nu vreau sa te impiedic sa ajungi la tatal tau!