ASA TATA, ASA FIU

1

Apoi am iesit din local, cautandu-mi paznicul. Da era acolo. Ceva mai departe de intrare... foarte atent la cei ce intrau si ieseau din club. Am intrat inapoi in incinta si am iesit pe usa din spate, apoi am luat-o pe ocolite, pana am ajuns in spatele omului lui Samir. M-am apropiat de el fara sa ma simta si l-am atacat, luandu-l prin surprindere. I-am rasucit mana la spate si l-am tras pana in intuneric sa nu fiu vazut de nimeni.

- Ce naiba, bai? Nu am gresit distanta, gemu barbatul, gafaind.

- Am gresit-o eu de data asta. Da-mi telefonul, am marait eu in graba. Nu aveam mult timp. – Da-mi-l odata!

- E in buzunarul de la spate...

Am gasit telefonul si bineinteles si arma lui. I-am confiscat-o si am indreptat-o spre el, tragand piedica asa ca si data trecuta.

- Nu am nimic cu tine. Nu iti fac nimic. Nu ai gresit cu nimic. Tu fa-ti treaba in continuare. Doar nu trece de linie.

I-am luat telefonul si am cautat grabit numarul lui Samir, apoi am apasat pe buton:

- Alo! Ce-i, ba p##a? De ce ma suni?

- Samir! Sunt eu!

- O! Ginerele meu! Te pregatesti de nunta? Ceasul ticaie... tic-tac, tic-tac.

- Nu am chef de asta. Ai niste baieti in clubul in care sunt si eu acum. Scoate-i de acolo! Acum! Daca vrei sa ii mai ai!

- Ce ai, bai, cu ei?

- Imi stau in cale! Avem o intelegere! Nu imi stai in cale! Tine-te de ea! Nu uita! Asta ne-a fost intelegerea. Au pus ochii pe cel mai important pion din planul meu! Nu ii vreau in zona mea! Muta-i in alta parte! Nu ma intereseaza, dar daca se ating de careva dintre cele din cluburile din centru si imi incurca socotelile, poti sa iti iei adio de la planurile tale cu mine!

- Hai mai bine pe aici. Ne e dor de tine! Larisa abia asteapta sa te vada!

- Dupa 24 decembrie. Nicio clipa mai devreme, Samir.

- Sa nu faci sa nu vii!

- Vin, Samir! Sunt om de cuvant. Acum, fa bine si scoate-ti oamenii din club. Chiar acum!

- Da-mi omul la telefon. Merge el sa ii scoata de acolo. Termina-ti treaba. Mai avem putin pana la termenul tau. Sa nu incerci nimic!

I-am intins paznicului meu telefonul:

- Vrea seful sa vorbeasca cu tine.

Omul a luat telefonul, uitandu-se la mine, uimit, apoi vorbi:

- Da, domnule. Vocea lui era ca a unui copil timorat... Astepta putin... - Bine, domnule... asa voi face. Chiar acum. Sa traiti, domnule.

A inchis telefonul, s-a uitat chioras la mine si s-a indreptat in fuga spre intrarea in club. A intrat agitat in club si a cautat grupul de baieti care actionau acolo. Oh! Erau deja in preajma surorii mele. Incercau sa o desparta cumva de celelalte fete. Deci tocmai ea era tinta. Dar era de asteptat. Sora mea stralucea intre ele. Si se vedea clar cat era de naiva si necunoscatoare si, poate, credula... Eram deja langa ei, cand am auzit-o rastindu-se la unul dintre ei:

- Dar lasa-ma odata in pace! Tipa ea.

Tipul o tinea strans de mana, incercand s-o traga afara. Ce tupeu la el! Eu niciodata nu am facut asta. Niciodata nu am scos vreo fata cu forta dintr-un local. Nu am mai asteptat ca paznicul meu sa ajunga la ei. M-am repezit si i-am dat celui care incerca sa o traga de mana pe sora mea un cot in gura cu toata puterea, maraind periculos: