- Da! Dar eu stiu ca esti frumos... Nu trebuie sa imi spuna ele asta! a adaugat ea, imbujorandu-se.
- Tu esti cea frumoasa, iubire! Tu ma faci frumos... Doar tu...
Carmen a zambit dulce... satisfacuta de raspunsul meu.
Am ajuns la blocul ei si nu am lungit-o foarte mult. Chiar voiam sa o las sa se odihneasca. Inca mai avea cearcane... asa ca i-am sarutat fruntea si am lasat-o sa plece, apoi m-am intors acasa.
Asa a trecut toata saptamana. O duceam la liceu... apoi, ma duceam si eu totusi, cateva ore la liceul meu, apoi ma intorceam dupa ea. Asta pana in ziua de vineri, cand mi-a dat vestea ca ai ei o lasa la mine. Mmmm! Ce bine m-am simtit cand mi-a spus asta. Am luat-o de la liceu, ne-am dus sa mancam ceva, apoi ne-am dus acasa la mine. Eram in culmea fericirii, atunci cand ea mi-a trecut din nou pragul. Adica nu. Eu am trecut-o pragul si am savurat asta. Era ca o repetitie pentru cand o voi avea in rochie de mireasa. Pentru ca da. Imi doream s-o iau de sotie imediat ce ma intorc din Oradea. Asta era planul meu de acum. Daca in trecut era intuneric in capul meu dupa ce imi duc planul la final, acum orizontul era mai luminos ca niciodata. Stiam ce voi face. Ma voi angaja in domeniul IT-ului. Asta voi face. Programare! Si o iau de sotie pe Carmen... si vom avea copii frumosi... blonzi, cu ochi albastri... si vom avea nepotei... si vom imbatrani impreuna... Voi fi respectat pentru mintea mea, nu pentru ca eram priceput in transport de colete sau loverboy. Acel capitol al vietii mele s-a incheiat. Carmen merita un om respectabil langa ea. Alex avea dreptate. Nu imi voi pune familia in pericol cu activitati ilegale. Nu voiam sa risc.
Asa ca, acum, eram fericit cu Carmen a mea din nou in apartamentul meu. Apartamentul meu era din nou plin de Carmen a mea... si ea si-a regasit locul acolo. Si-a schimbat hainele cu care fusese la liceu si s-a facut comoda in livingul meu.
Asa cum am promis, am ajutat-o sa invete. Totul era strategie. De exemplu la Romana, daca ai un plan de aplicare, poti sa te descurci la orice subiect ti-ar cadea. Asa ca i-am spus tot ce stiu eu. Am luat fiecare tema la rand... Fiecare opera literara a fost buchisita si i-am spus ce sa retina. Ce e esential. Carmen ma asculta sarguincioasa. Reusisem sa o conving ca trebuie sa invatam impreuna iar acum era atenta la tot ceea ce i-am spus. Asta am facut vineri, dupa ce am adus-o in apartament. Insa noaptea era a noastra. Noaptea ne-am bucurat de noi. Acum nu am mai stins lustra. Acum nu a fost nevoie sa imi ascund trupul in intuneric. Acum ne-am putut bucura de trupurile noastre... si am facut-o. Am iubit-o fara griji... iar si iar si iar.
Tot weekendul a fost asa. Ziua am presat-o sa fie atenta la tot ceea ce am spus, iar noaptea am iubit-o cu nesat... Am tinut-o in bratele mele sub dus, asa cum mi-am dorit... si a fost o feerie... Am servit masa impreuna, acolo in apartament. Nu si-a dorit sa iasa iar eu nu am insistat. Am preferat sa fim doar noi... in cuibul meu.
Duminica seara am avut aceleasi trairi... Aceeasi amaraciune... insa Carmen nu a stiut asta. Am reusit sa joc din nou teatru... am reusit sa imi ascund sentimentele. Am lasat-o sa plece linistita, cu toate ca mi-am dorit sa ramana...
A sosit si urmatoarea vineri. Atunci nu am putut s-o insotesc pentru ca a fost festivitatea de premiere la mine la liceu. Nu am avut cum sa lipsesc. Insa, pe cand eram in careul liceului, asteptand sa inceapa premierea, am vazut-o apropiindu-se sfioasa de grupul in care eram si eu. Am fost socat s-o vad acolo. Nici nu am putut sa ma misc. Doar am privit-o cum se apropie incet, muscandu-si buza... privindu-ma doar pe mine. Am auzit fluieraturi de apreciere in jurul meu... Am auzit comentariile baietilor care au vazut-o... Si au avut ce vedea. Carmen stralucea... in rochia stramta si scurta pe care o avea pe ea, cu posetuta aleasa de mine si platita de Alex, pe umarul ei firav si cu medalionul meu la gat.
S-a oprit in fata mea, asteptand sa reactionez. Mi-am strans buzele emotionat, am facut pasul dintre noi, apoi am imbratisat-o, asa cum facusem de fiecare data si, in cele din urma, i-am sarutat fruntea incretita. Si ea avusese emotii. S-a temut de reactia mea. Stiu ca s-a temut. Am citit asta in ochii ei de culoarea cerului de vara...
CITEȘTI
ASA TATA, ASA FIU
General FictionDaca ati citit celelalte trei carti, sunt sigura ca v-ati intrebat ce s-a intamplat cu Edmond, fiul nedorit al Anei cu faimosul Cris Reyn care, asa cum stiti, apare in epilogul cartii Firul vietii. Aceasta carte va va raspunde la intrebare. Il veti...