Damon Martinez, un baiat de cartier, crescut in suburbiile orașului New York, pare sa se descurce de minune in lumea asta intunecata in care supravietuirea e la fel de importanta ca si aerul. Cu o minte agera si cu un bagaj bogat de cunostinte in...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
E ora 6:00 dimineata. Privesc tavanul de sticla cu ochii impaienjeniti. Cum se crapa de ziua, lumina incepe sa patrunda inauntru inundandu-ma. Cu greu ma tarasc din pat si pornesc spre baie. Sunt total lipsit de energie si simt cum ma preling pe ghiuveta in jos. O apuc cu mainile amandoua sprijinindu-ma de ea si ma privesc in oglinda. Sunt demn de un personaj din filmele de groaza. Se vede pe fata mea ecoul pe care l-au avut "necontenitele ingrijorari si nelinisti" sub a caror povara mi-am trait viata in ultimul timp. Si privirea mi-e altfel . Nu ma mai recunosc. Incep sa ma intreb cam des in ultimul timp, cine e tipul asta din oglinda pe care il privesc dimineata. Am o durere de cap apasatoare si-mi simt gura uscata. Ochii imi sunt rosii si ma ustura, iar pupilele sunt atat de dilatate incat ochii mei acum par negri desi eu ii am verzi. Imi bag capul in ghiuveta sub jetul de apa rece si simt cum durerea de cap imi amorteste. Stau asa un minut, doua lasand apa sa curga si imi imaginez ca odata cu ea se duc pe gura de scurgere, si durerile mele. Oboseala generala si-a pus amprenta asupra mea si doar apa rece imi alunga starile pe care le am dimineata. In noaptea asta nu am dormit aproape deloc. Daca pana acum reuseam sa-mi tin ochii inchisi vreo doua ore, acum de cand a aparut Hector... numai la el ma gandesc. O sa-l caut cat de curand. E o chestiune de timp pana sa ajung la el. La cum il cunosc , stie ca voi ajunge la el mai devreme sau mai tarziu, si nici macar nu se va sinchisi sa se ascunda de mine. Dupa ce-mi fac un dus aproape rece, sar in haine si pornesc spre club pe motocicleta bineanteles. De cand am primit masina nu am urnit-o din loc. Pentru toate am luptat in viata asta. Sa primesc ceva gratis fara sa trudesc, e... neobisnuit pentru mine. Nu stiu ce-ar trebui sa fac in astfel de situatii.
Deschid clubul, ma schimb in trening si deschid laptop-ul sa-mi verific mailu-rile. Nimic important. Oferte de vacanta, rezervari de hotel, chestii care nu ma intereseaza. Deodata privirea imi cade pe unul din mail-uri. '' Este oferit catre vanzare unul dintre cele mai renumite cluburi de noapte din oras. Suprafata constructiei si a terenului le puteti gasi la ''detalii''. Clubul consta in doua localuri: Cafe Club si Hot Club Dance. Acum aveti posibilitatea sa achizitionati un business ce functioneaza cu succes. Contactati-ne pentru detalii''. Raman cu privirea atintita pe anunt, apoi tresar usor la amintirea vremurilor cand aveam si eu clubul meu in care investisem suflet, timp si bani. Ma simt tentat sa aflu mai multe despre acest club cand il aud pe Jaspar in spatele meu.
-Neata sefu, o cafea mare fara zahar?
Il privesc derutat pe Jaspar care tine in mana o cana mare de cafea.
-Las-o pe birou, ii spun in timp ce inchid in graba laptopul. Am nevoie de cafeaua asta ca de aer.
Ceva mi tarziu apare si Igor. I-am marit orele de antrenament deoarece ne asteapta un meci greu si a sosit vremea sa ne luptam pentru titlu. Igor va lupta cu Frank Holins, campion mondial de patru ori, la categoria grea, care spera sa-si mentina invicibilitatea din ultimi ani si dupa aceasta lupta, pentru titlul mondial la categoria grea. Dar nici cu Igor nu mi-e frica. Stiu ce am antrenat. Il trimit sa-si faca incalzirea in timp ce eu imi continui binecuvantata cafea fara de care nu-mi pot limpezi mintea. Intru apoi cu el in ring incepand lent si continuand in ritm alert trantind-ul de cateva ori la sol. Il trec prin antrenamente spartane pentru ca cei care se afla sub indrumarea mea trebuie obligatoriu sa-mi aduca o centura profesionista si un titlu de campion.
