Printre ingeri si demoni

In sufletul meu, în mintea mea, în carnea mea...

Yeva

Dupa cateva zile si nopti in care Damon m-a tot adunat de prin baruri si cluburi dupa ce m-am expus la toate pericolele posibile, acum m-am hotarat sa renunt. Nimic nu merge cu el. Nimic nu-l face sa se apropie de mine. Din contra. Crizele mele de rebeliune, de nebunie, par sa-l indeparteze si mai tare. A ajuns pana intr-acolo incat ma priveste cu o dezamagire imensa in ochi. Durere amestecata cu dispret.

Imi trag pe mine rochia gri flanelata, singura pe care o am la mine in afara de blugi si tricou si apuc geaca de piele din cuier. Imi desfac parul, incalt in graba botinele si ies val vartej pe usa alergand spre jeepul negru in care ma asteapta Damon. Ne indreptam cu viteza spre sediul politiei unde trebuie sa ne intalnim cu Claiton. A tinut neaparat sa vin si eu. Aici toata lumea e in agitatie maxima. Nimeni nu-si asuma responsabilitatea si vina de a-l fi scapat pe Cobra printre degete. Fiecare da vina pe altcineva. Sunt incordati cu totii deoarece Cobra umbla liber iar ei nu au nici o pista. Odata ajunsi in cladire incerc sa tin pasul cu Damon insa e imposibil. Aproape ca imi iasa sufletul alergand dupa el.

-Spune-mi ca nu-mi dai inca o veste proasta, zice Damon irascibil in timp ce da buzna in biroul unde Claiton e ingropat intr-o stiva de dosare.

Se ridica de pe scaun si ne priveste intens cand pe unul cand pe altul.

-Printre altele...am mai gasit cateva probe impotriva lui Masone. Tipul asta e manjit pana in gat. Iti vine sa crezi ca el a comandat moartea lui Wilson? El a pus sa ii fie incendiata casa. Pe baza coordonatelor din calculator, Masone il monotoriza non-stop pe Wilson, ii stia exact fiecare miscare, fiecare pas.

Damon il priveste cu nervii intinsi la maxim in timp ce eu ma asez pe un scaun langa fereastra, coplesita de atmosfera tensionata din incapere.

-Tu si probele tale, urla Damon. La ce dracu va folosesc atatea probe daca tot nu sunteti in stare sa-i tineti inchisi pe rahatii astia?

Claiton se plimba nelinistit dintr-o parte in alta cu un dosar in mana.

-Hector a fost ajutat sa evadeze...spune el trantind nervos dosarul din mana pe birou. Nu e vina noastra! Se face ancheta in interior incepand de la insusi directorul inchisorii. E ceva putred acolo.

Ma chircesc in scaun strangandu-mi infrigurata bratele la piept uitandu-ma cand la unul cand la celalalt.

-M-am saturat pana in gat de anchetele voastre! Cum? intreba Damon clocotind de furie. Cum dracu s-a putut intampla asta? Parca era o inchisoare de " maxima siguranta".Cum a evadat?

-Au vrut sa-l transfere in Vacavia California, inchisoarea federala unde urma sa fie judecat si incarcerat pentru tot restul zilelor. Pe drum s-a intamplat ceva cu masina in care erau transferati detinutii...A luat foc si...

Damon isi trece nervos mana peste fata si ofteaza adanc.

-Iar acum va putea trai bine mersi intr-o tara unde nu extradeaza pe nimeni, bineinteles dupa ce o va lua pe Yeva si pe Tomy...spune el aratand cu degetul spre mine. Bravo voua, spune batand din palme. Respect...

-O sa-l gasim...murmura Claiton deznadajduit.

-Taci dracu! O sa-l gasesc eu inaintea voastra, insa daca te mai bagi in treburile mele jur ca o sa ai parte de acelasi tratament ca si Hector! Nu o sa mai am liniste pana nu-l gasesc!

-Martinez, stii ca esti monotorizat de politie. Daca Hector o mierleste...

-Sunt principalul suspect. Stiu. Cine ma monotoriza? Masone si ai lui? intreba Damon revoltat. Acum sunt inchisi. Sau nu? Oricum nu-ti face griji. Stiu ca sunt urmatit. Am telefoane cu cipuri interne. Le schimb zilnic asa ca, sunt curate.