Yeva
Fixez tavanul si tremur toata. M-am straduit atat de mult sa adorm incat acum imi pare rau ca am reusit. Tocmai m-am trezit din cosmarul pe care l-am mai avut de cateva ori in ultimii ani. Le-am visat din nou pe cele doua copile micute care alearga razand in jurul fantanii din curtea parinteasca. Mereu apar in visul meu. Le privesc fericita. Sunt asa de frumoase, ca niste ingeri. La un moment dat ele vin spre mine, insa pamantul se deschide in fata noastra si una dintre ele este trasa in adancuri in timp ce cealalta intinde mainile micute spre mine, dar nu o pot atinge, timpul parca se opreste in loc. Le aud cum ma striga infundat, pierdute pe undeva, cu glasurile lor inspaimantate, insa nu pot sa le ajut. Nu pot sa ajung la niciuna din ele, nu le pot salva.
Chinul continua si dupa ce ma trezesc. Înca le aud glasul. Sunt constienta ca am visat insa ma simt groaznic. Glasul lor ma sfasie in doua.
Simt ca ma sufoc. Sunt toata numai apa. Cu sufletul inghetat de teroarea acestui vis ma ridic sprijinindu-ma in coate si-l caut pe Damon cu privirea insa nu este in camera. Ochii imi fug spre Tomy. E agitat si parca simte in somn ca Damon nu e acolo. Ma apropii de el si-l mangai pe obraji. Are ochii intredeschisi, suspina si pipaie patul cautandu-l inconstient cu o mana in timp ce cu cealalta tine strans in pumn cearceaful. Asta ma trezeste brusc la realitate si imi sporeste si mai mult teama. Legatura dintre ei este foarte profunda, neobisnuita, nefireasca. Ma sperie. E mai mult decat voi putea vreodata sa inteleg. Mi-e frica. Niciodata nu mi-a mai fost atat de frica. Il privesc infrigurata pe Tomy si mi se strange sufletul. Imi incoltesc in minte mii de banuieli...intrebari la care nu vreau sa aflu vreodata raspunsul. Nu vreau sa stiu nimic...Exista unele episoade neclare din viata mea care ma macina pe dinauntru, ca o boala. Nu-mi amintesc prea bine unele lucruri, oricat as incerca nu-mi amintesc...Ma ridic din pat chinuita de ganduri si ma plimb prin camera. Tomy încă se zvarcoleste in somn. Ma apropii de el, il mangai usor pe frunte si-l trag mai in sus pe perna. Ma fixeaza cu ochii mari si tulburi, privind parca prin mine. Mana mi se propteste intr-un obiect tare care se afla sub perna lui. Mi se inmoaie picioarele cand imi dau seama ce este....Tin in mana fotografia aceea inramata din care imi zambeste iubita lui Damon. Poza aceea in care ea era insarcinata. O azvarl pe jos ca si cum m-ar fi curentat. Acum chiar ca ma sufoc de-a binelea.
Ma adun de pe jos cu ultimile puteri si ies din camera impleticindu-ma. Simt o greata agresiva. Imi vine sa vars si mi-e ameteala. Stau pe podea in fata usii sa imi revin apoi cobor usor scarile tinandu-ma de pereti. Imi bubuie tamplele, imi tremura stomacul. Il vad pe Damon in living cufundat in canapea, invaluit in lumina slaba a diminetii ce patrunde prin fereastra. Ma opresc incremenita si-l privesc indelung. Doarme in sezut cu picioarele larg desfacute si cu talpile goale aufundate in covorul moale. Sta acolo avand pe el doar o pereche de pantaloni largi de pijama. Ma cuprinde instantaneu o stare de liniste. Uit de toate. Uit de cosmar, uit de fotografia cu Leila, de greata...Ochii imi raman atintiti pe el, pe bratele lui puternice si pe trunchiul bine lucrat pe care se vad miile de ore de antrenamente. Sunt recunoscatoare pentru lumina slaba care ascunde aceste tentatii. Nu vreau sa vad mai mult de atat. Nu vreau...Si asa sangele imi alearga nebuneste prin trup de fiecare data cand ma gandesc la el, il vad sau il simt. Inghit in sec si hotarasc sa fac stanga imprejur vrand sa ma duc rapid inapoi in dormitor, insa nu pot, sunt tradata de propriul trup, propriile dorinte. Ochii mei alearga din nou spre el. Ma atrage ca un magnet. Pur si simplu nu ma pot abtine. Oftez usor si-mi sprijin capul de peretele rece privindu-l cateva minute in sir ca o nebuna. Timpul curge lent. E atat de atragator stand tolanit acolo in timp ce umbrele se joaca ghiduse pe trupul lui ca de zeu...Totul ma atrage la el. Totul. As vrea din tot sufletul sa-l urasc, as vrea sa pot fi indiferenta, sa nu-mi mai tremure genunchii cand il vad, sa-mi pot opri inima sa nu o mai ia asa la goana insa...ma pomenesc ca inaintez tiptil spre el pasind in varfetele picioarelor ca o pisica. Ma asez jos in fata lui cu respiratia taiata. Corpul lui emana testosteron prin toti porii, barbatie, putere, forta...Imi doresc sa ma cuibaresc in bratele lui puternice, sa-i simt caldura trupului, sa-mi lipesc narile de gatul lui, sa-l miros, sa-l ating, sa stau acolo la pieptul lui o vesnicie...Pozitia in care se afla, picioarele lui larg desfacute, sunt ca o invitatie pentru mine. Ochii mei alearga in treacat pe conturul proeminent al barbatiei lui ce se zareste prin pantalonul subtire de pijama si sunt mistuita de o dorinta pe care nu am mai simtit-o pana acum. Nu am mai fost atrasa de nimeni in felul acesta. Nu cunosc aceasta stare. De cand l-am vazut prima oara am simtit asta. O dorinta aprinsa, sentimentele ma devoreaza. Are mai multe de aratat decat un corp bine lucrat...Ma tulbura intr-un fel...Sunt dominata de fziologia pura. Ma simt fascinata cat si rusinata. Ma tem de virilitatea lui dar ma si atrage nebuneste intr-un mod pe care nu-l cunosc. El intruchipeaza masculinitatea in forma cea mai cruda. Cunosc parfumul pielii lui molecula cu molecula, miroase a tutun fin si a ploaie, iubesc raguseala ametitoare din glasul lui, corpul lui masiv, frumos conturat, caracterul lui brutal care ma atrage intr-un mod nefiresc si personalitatea lui dominanta care ma obliga sa ma supun fara sa depuna efort, toate ma inebunesc. Faptul ca stie cand sa se poarte bland si cand nu, echilibrul delicat dintre violenta si placere, duritate si tandrete, toate astea il fac special, unic. Imi inspira forta suprema. Reuseste sa ma faca sa ard chiar si numai prin felul in care degetele lui imi ating pielea si prin freamatul dulce al soaptelor. Sarmul lui care ma face sa stau lipita de el intr-o fascinatie pe care nu am mai simtit-o pana acum la nimeni...
CITEȘTI
Printre ingeri si demoni
RomansaDamon Martinez, un baiat de cartier, crescut in suburbiile orașului New York, pare sa se descurce de minune in lumea asta intunecata in care supravietuirea e la fel de importanta ca si aerul. Cu o minte agera si cu un bagaj bogat de cunostinte in...