Bolovan mult prea greu atarnat de sufletul meu

960 57 1
                                    

Damon

      Poate ca pana la la urma, viata ramane doar un circuit de sentimente si trairi, intamplari care te marcheaza, si care apoi iti lasa sufletul sa se zbata cautand raspunsuri. Poate ca informatiile sunt peste tot, dar nu le putem descifra. Primim mesaje pe care nu le intelegem. Eu unul sunt incapabil sa inteleg ceva. Poate ca sunt obosit. Simt praful care s-a asternut asupra mea, ma privesc in oglinda si vad doar epava ce a mai ramas din mine insami. Traiesc o viata fugara, lasand in urma doar fantoma ce am fost. Ma simt incapabil sa traiesc in prezent si totusi, trecutul incepe sa se amestece cu actualitatea prezentului. Toti meritam o a doua sansa, dar eu? Oare mai merit eu ceva?

 Toti meritam o a doua sansa, dar eu? Oare mai merit eu ceva?

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Noaptea ce a urmata fost la fel de tensionata. M-a rascolit din nou. Sa o vad pe Leila si pe Tomy acolo, sub acelasi acoperis cu mine a fost...am simtit... Leila l-a luat pe Tomy sa doarma cu ea in camera pe care i-am pregatit-o, insa Tomy a insistat foarte mult sa raman si eu acolo, sa dorm cu ei, si am cedat pana la urma la insistentele lui. M-am intins  acolo langa ei, pe marginea patului si i-am privit pana au adormit. Bineinteles ca Tomy a adormit tinandu-ma strans de tricou, iar pe Leila tinand-o de mana. Il privesc. Doarme linistit intre noi simtindu-se in siguranta, si din cand in cand zambeste in somn, cateodata tresare strangandu-ma si mai tare de tricou, apoi se relaxeaza si zambeste din nou.Leila doarme nemiscata, intoarsa spre Tomy, stand pe o parte cu fata jumate in perna.  O cercetez in taina, zabovind pe fiecare particica a chipului ei, ca si cum as vrea sa-mi intiparesc in minte trasaturile ei perfecte, ochii ei umbriti de genele lungi si dese, nasul mic si carn pe care l-a ascuns jumate in perna, buzele carnoase atat de...Intind mana si imi trec usor podul palmei peste obrazul ei, iar ea imi simte atingerea pentru ca isi scoate capul din perna si se intoarce cu fata in sus, ridicandu-si mainile deasupra capului. Zambesc. E placut sa o vad acolo, tolanita ca o felina, cu parul rasfirat pe perna si imbracata intr-unul din tricourile mele, apoi zambetul mi se sterge treptat, cand ochii mei aluneca de pe chipul ei, in jos spre conturul sanilor obraznici care impung tricoul, si pe picioarele goale care s-au ivit de sub cearceaful de matase. Luat pe nepregatite, corpul meu se convulsioneaza si respiratia imi devine alerta. Imi doresc cu disperare sa o ating, sa o simt... Intorc capul instantaneu. Il privesc pe Tomy. Doarme. Imi eliberez usor tricoul din pumnul lui, si ies val vartej din camera. Trag aer in piept si cobor in living. Imi aprind o tigara si ies pe terasa. Trag adanc fumul in mine, pana in calcaie. ''Nu ai putut sa te abtii animalule'', imi reprosez in minte privind chistocul dintre degete. Din doua fumuri am terminat tigarea si-mi aprind alta. Ce dracu se intampla cu mine? Era si Tomy acolo...in timp ce eu ma holbam la Leila. Cum sa o privesc pe Leila in felul asta? Cum sa trezeasca in mine asemenea dorinte? Ce dracu? Prezenta ei in casa mea ma tulbura, ma da peste cap. Nu stiu daca fac bine tinandu-i langa mine pe ea si pe Tomy, sau imi fac mie mai mult rau. Amandoi trezesc in mine...lucruri, sentimente pe care le stiam demult uitate in negura timpului.

Imi iau geaca de piele si casca, ma urc pe motor si dispar in noapte. Cutreier strazile intunecate fara o tinta anume. Pur si simplu merg. Mai bine zis fug. Cu viteza maxima. Ma indrept spre nicaieri. Mi-e atat de usor sa evadez in lumea mea, sa deschid portalul si sa dispar, acolo unde sunt doar eu cu gandurile mele. Mi-e foarte greu insa sa raman drept si neclintit in fata vietii. De ce nu stau sa infrunt prezentul? De ce nu am incredere in viitor? De ce nu pot sa-mi vindec sufletul? De ce nu trece durera? Care e leacul ei? Cum se trateaza? E curios cum cum toate durerile fizice trec usor. Pui gheata pe ochiul invinetit si trece. Cosi arcada sparta si trece. Se vindeca toate ranile care ti-au sfartecat candva trupul. Dar cum poate durerea interioara sa doboare un munte de om de 1.87 m si 80 kg ?

Printre ingeri si demoniUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum