Mysterious Love (Luke Hemmings)

48. O persoană matură

Pășesc sfios și cu o ușoară teamă prin holul lung îmbrăcat în tapet cu dungi verticale albe și negre care duce spre camera mea. Mii de sentimente mă încearcă, în camera aia s-au întâmplat atât de multe încât numai gândindu-mă le ele îmi vine să mă întorc și să o iau la fugă, cât mai departe de camera aia și de tot ce ascunde ea. Nici nu știu de ce mi-e cel mai frică, de faptul că acolo sunt zeci sau poate chiar sute de poze cu mine și Christophor și oriunde îmi voi arunca privirea i-o voi vedea pe a lui și vina care mă chinuie încă de atunci va fi și mai mare sau poate faptul că tot camera asta știe și câte lacrimi am vărsat pentru el și de câte ori am blestemat faptul că nu am fost eu în locul lui sau poate simplul fapt că această cameră care a fost camera mea timp de mai bine de optsprezece ani încă are vie amintirea vechii eu și acest lucru mă îngozește teribil. Știu că am fost o persoană insuportabilă și demnă de dispreț, însă acum m-am schimbat. Brusc îmi vine în minte să îi spun lui Katie să-mi pregătească altă cameră, oricum casa asta e uriașă și chiar în momentul în care mă  pregăteam să mă întorc mi-am dat seama de un lucru și mi-am spus în minte: "Nu! Am venit aici pentru a-mi înfrunta trecutul cu toți demonii săi! Cum o voi face dacă nu sunt în stare să stau într-o amărâtă de cameră?" Și îmbărbătându-mă singură am luat-o la fugă până am ajuns în fața ușii albe din lemn, am luat o gură mare de aer, am apăsat ușor pe clanța aurie și am intrat, închizând repede ușa în urma mea. M-am lipit cu spatele de ea și am scanat rapid încăperea, părea neschimbată, pereții de un mov pal, covorul negru și pufos din mijlocul camerei, măsuța de toaletă albă pe a cărui colț de oglindă încă mai atârnă câteva lanțișoare, iar în fața oglinzii câteva inele și diverse accesorii pentru păr. Puțin mai încolo este biroul din lemn masiv, birou unde mai mult scriam în jurnal în loc să-mi fac temele, trebuie să recunosc că înainte de a intra la facultate nu am fost genul ăla de fată cu note numai de zece, notele mele erau acceptabile după spusele părinților mei, dar după mine erau foarte bune în condițiile în care nu-mi făceam temele și nu învățam niciodată, ba uneori mai și chiuleam. Toți profesorii știau asta și mereu îmi ziceau că pot mai mult și că-s fată deșteaptă, dar nu mi-a păsat niciodată, nu-mi păsa de viitorul meu, de fapt nu-mi păsa nici măcar de ce se întâmpla în jurul meu și cel mai grav nu-mi păsa de consecințe, nu mă gândeam niciodată la ce se poate întâmpla și asta a fost una din cele mai mari greșeli pe care le-am făcut, acest lucru costându-mă viața lui Chris. Continui să examinez încăperea, totul e exact la fel ca în ziua în care am plecat de aici, Katie a avut dreptate, nimeni nu s-a atins de nimic. Pășesc ușor și o iau în spre unul din colțurile camerei, ocolesc valizele aduse mai devreme de către unul din băieți și ajung acolo, mă uit la fotografia imensă ce atârnă pe perete, este cu mine și Christophor, amândoi îmbrăcați elegant, el îmbrăcat la costum, eu într-o rochie mov închis, până la genunchi, strâmtă sus și se leagă după gât, iar jos este largă,  megream la un bal, amândoi radiem în poză, mă ține strâns de talie și capul îl are lăsat pe umărul meu, nu zâmbim, ne strâmbăm, am adorat poza asta mereu, ăsta e și motivul pentru care am dat comandă să fie de jumătate de metru lungime, iar când stau în pat o pot privi, mereu zâmbeam când o vedeam, îmi făcea imediat ziua mai bună, dar acum în timp ce o privesc și amintirile serii aceleia perfecte mi se derulează în minte tot ce simt este durere, o durere imensă, lacrimile își fac simțită prezența și mă îndepărtez de fotografie, dar degeaba, dau cu ochii de alta situată pe măsuța din cameră. Trebuie să văd ce fac cu astea, nu voi rezista cu ele, dar înainte de asta am nevoie de o baie, drumul a fost obositor și sincer hainele mele sunt puțin cam groase pentru clima din Los Angeles, mă îndrept cu pași rapizi spre baie, intru și dau drumul la apă, turnând diverse produse pentru baie, se pare că în timp ce eu mă smiorcăiam jos Katie a pus-o pe Elly să-mi aducă prosoape curate și diverse produse pentru baie, brusc gândul că tipa aia a fost la mine în cameră îmi dă fiori, nu o plac deloc și vreau să plece de aici cât mai repede. Poate totuși nu le-a adus Elly, dar nu cred că mai avem altă servitoare, într-un timp am avut și cinci, dar acum stăm prost cu banii. Când cada este umplută pe jumătate mă dezbrac și intru, lăsând ca apa fierbinte să-și facă treaba.