Stau in pat cu privirea atintita pe tavan si astept sa se faca ora 11, atunci pleaca Willy la casa de asigurari, inca nu pot sa cred ca dupa ziua de astazi nu voi mai avea nicio legatura cu Luke, e ciudat, imi doresc asta, de cand ne-am vazut prima data am stiut ca va fi precum un ghimpe in coasta mea si asta a si fost, mereu aparea in cele mai nepotrivite momente si se baga peste tot, de fapt inca o face, dar cu mine nu va mai avea ocazia, dupa ziua de astazi sper ca viata mea sa intre in normalitate, imi vine sa ma plesnesc cand ma gandesc ca tocmai am spus cuvantul normalitate, din seara aceea nimic nu a mai fost normal si probabil niciodata nu va mai fi, seara aia a lasat urme adanci, rani care se vindeca greu si in urma carora raman cicatrici care uneori se vindeca cu trecerea timpului, dar alteori raman acolo pe viata, amintindu-ti mereu de acea intamplare neplacuta care te-a schimbat si te-a facut persoana care esti azi, se poate sa te fi transformat intr-o persoana mai buna sau in una mai rea. Prefer sa cred ca pe mine m-a transformat intr-una mai buna cu toate ca majoritatea ma considera o scorpie, probabil daca ar ajunge sa ma cunoasca nu ar mai avea parerea asta despre mine. In cazul meu sunt sigura ca acele cicatrici vor ramane mereu acolo, mi-ar fi prea greu sa le fac sa dispara de una singura si nimeni nu ma va ajuta sa mi le vindec, nimeni nu ar avea rabdarea necesara...
Gandurile imi sunt intrerupte de un ciocanit in usa, ii spun sa intre si in fata mea apare Willy imbracat in sacou negru, camasa alba, cravata neagra si blugi negri, stramti si avea parul dat pe spate cu gel, parul lui e destul de rebel deci banuiesc ca s-a chinuit ceva pana l-a aranjat.
-Vai dar ce elegant suntem!
Spun pe un ton glumet.
-Sunt avocat, ce ai vrea? Daca as avea treaba la tribunal as fi avut si pantaloni de costum.
-Stiu, glumeam si eu!
-Deci mi-ai dat tot ce-mi trebuie?
-Da, cred ca da!
Dupa ce mai verificam odata ma intreaba inca o data cum il cheama pe Luke:
-Luke Hemmings, are 22 de ani, e blond, ochi albastrii, inalit, are tatuaje si piercing-uri, nu ai cum sa nu-l recunosti.
-Sa speram.
Chemam un taxi si in momentul in care acesta ajunge in fata casei Willy pleaca, eu mergand in bucatarie la bunica incepand sa o ajut la diverse treburi.
*Perspectiva lui Luke*
Stau pe un scaun de la casa de asigurari si astept sa vina Hope sau avocatul ei sau cine ar fi sa vina, inca nu pot sa cred ca e atat de enervanta incat si-a pus avocatul sa vina in locul ei, e vorba de o nenorocita de asigurare, ce era asa greu? Pe langa faptul ca deja mi-am facut draci din cauza lui Hope o mai am si pe Kendra pe cap, am rugat-o sa-mi imprumute masina pentru ca a mea va intra in reparatii, dar a zis ca nu risca sa o stric si pe a ei asa ca ma va duce ea acasa si cand i-am zis ca o sun cand sunt gata a zis ca nu e soferul meu si ca nu e disponibila cand vreau eu asa ca a preferat sa stea cu mine, frumoasa logica mai are. E deja doisprezece si cinci minute, unde e? Avocatii are trebui sa fie punctuali. Exact atunci in dreptul meu se opreste un tip inalt, nu cred ca mai inalt decat mine, cu parul blond dat pe spate, ochi albastrii, imbracat in sacou si cravata, asta ce vrea de la mine?
-Luke Hemmings?
Imi stie numele, asta e cumva avocatul lui Hope? Nu e cam tanar?
-Da!
Spun si ma ridic in picioare.
-William Bower, avocatul lui Hope Jones.
-Imi inchipuiam eu, dar nu esti cam tanar?
A inceput sa rada.
-Ce e asa amuzant?
-Am 25 de ani, aproape 26.
CITEȘTI
Mysterious Love (Luke Hemmings)
FanfictionO singură privire i-a dat viața peste cap, o singură întâlnire a făcut-o să nu și-l poată scoate din cap și fiecare întâlnire dintre ei o face să fie atrasă de el din ce în ce mai mult.
