Mysterious Love (Luke Hemmings)

15. Tatuaje

Uneori facem lucruri la care nu ne asteptam, ne lasam pur si simplu ghidati de impulsuri si nu ne gandim la consecinte si cu toate ca stiu ca voi regreta deschid usa si vreau sa ma duc dupa Luke, nu stiu de ce vreau sa o fac, de cand l-am vazut prima data am vrut sa ma tin cat mai departe de el si acum cand in sfarsit mi se indeplineste dorinta am un sentiment rau, poate ca nu il vreau atat de departe de mine pe cat am crezut. Vreau sa strig dupa el si sa merg sa orbim, dar nu stiu ce am putea vorbi, nu e ca si cum am fi prieteni sau ceva de genul, in cele din urma cedez si ma intorc inapoi in camera, simt nevoia sa fac o baie asa ca ma duc si imi dau drumul la apa. 

Cand cada este plina ma duc in baie, imi dau jos tricoul si blugii si inainte de a ma dezbraca de tot ma duc si ma uit in oglinda, uneori simt ca nu ma mai recunosc, sunt atat de diferita de acum doi ani, s-au schimbat atat de multe, inca nu pot sa cred ca am avut un piercing in buza, cu toate ca imi placea, probabil ca daca Luke ar afla ar face misto de mine nu stiu cat timp. De ce ma gandesc la Luke? Probabil ca nu vom mai vorbi niciodata. Incep sa rad singura la gandul ca mie chiar mi-ar pasa ce zice Luke. 

Ma intorc inapoi la oglinda si ma privesc, sunt atat de palida, ziua asta a fost destul de obositoare, ochii mei de un albastru intens aveau acum o nunata de gri, trebuie sa dorm mai mult, am avut niste zile destul de teribile si cearta cu Luke din seara asta m-a secat de toate puterile. Mi se pare stupid faptul ca am vrut sa ma duc dupa el. Ce voiam? Mai multa cearta? Dar cum spuneam, uneori actionam fara sa gandim. Hotarasc ca e timpul sa fac ceva ce nu am mai facut de mult, iau demachiantul si incep sa ma curat  pe umarul drept si pe spate, cerneala incepe sa se vada din ce in ce mai bine pana cand nu a mai ramas nimic din ceea ce imi acopera tatuajele. Nu le-am mai privit de mult, imi admir mai intai trandafirul de umarul drept si apoi ma intorc in fata oglinzii astfel incat sa-mi vad si tatuajul de pe spate, papadia cu cativa fulgi care se transforma in pasari imi capteaza atentia, mi-am facut tatuajul asta pentru a-mi arata independenta, pentru mine desenul asta semnifica libertatea, acum mai bine de doi ani ma vedeam altfel, mult mai independenta si mult mai libera si uite-ma acum ascunzandu-mi tatuajele cu care ma mandream intr-o zi. Nu zic ca acum nu-mi plac doar ca nimeni de aici, in afara de bunica nu stie ca le am, aici am alta imagine si astea nu fac parte din ea. Imi amintesc momentul cand mi-am facut primul tatuaj, trandafirul, mama, de fapt amandoi parintii mei mi-au facut o panarama de zile mari, insa nu mi-a pasat la scurt timp mi-am facut si papadia si poate ca mi-as mai fi facut daca nu se intampla acel incident. Inca sper ca va veni ziua in care voi iesi din nou afara fara sa imi maschez tatuajele, tin minte ca mama a insistat mult sa mi le scot, insa nu vreau, nu momentan. 

Dupa ce ma mai privesc cateva secunde in oglinda si imi admir tatuajele ma bag in cada plina cu spuma.

***

Dupa o ora ies si eu din cada avand doar un prosop pe mine si unul pe cap, in picioare avand papucii mei de casa pufosi. Ma duc dupa uscator si imi dau jos prosopul de pe cap, cand sa il bag in priza observ pe covorul crem o bratara din piele, ma aplec si o iau, sunt sigura ca am mai vazut-o, este a lui Luke, o poarta de cand ne-am vazut si cel mai probabil i-a cazut cand ne-am certat. Nici in cele mai linistite momente ale mele nu scap de Luke, dar totusi imi place bratara, probabil si lui, insa nu o sa o mai vada, as purta-o, dar dau de banuit, poate o voi purta de Halloween, dar nu stiu, insa un lucru e cert, nu o va mai primi inapoi. 

Dau sa pornesc feonul, insa bipaitul telefonului meu ma opreste, il deblochez, pe ecran aparandu-mi un mesaj de la Liam:

*Noapte buna, ingeras, imi pare rau pentru seara asta, poate alta data!*

Un zambet imi apare pe buze si ii raspund:

*Noapte buna si nu ai de ce sa-ti ceri scuze, nu e vina ta si cu siguranta acea alta data va fi cat mai curand!*

Las telefonul pe noptiera si imi usuc parul, schimbandu-ma apoi in pijamale si ducandu-ma la culcare.

******

Ma dau usor lenesa din pat, este zece jumatate, am cursuri de la doisprezece pana la trei deci suficient timp sa mananc si sa mai lenevesc in pat, cand eram pe punctul de a adormi din nou aud o voce familiara, este a lui Luke. Ce naiba?  Parca nu mai venea pe aici. Fara sa realizez prea bine ma dau jos din pat, imi iau papucii de casa si cobor intr-un suflet jos, Luke si bunica sunt in bucatarie si se uita ciudat la mine in momentul in care intru in bucatarie. Acum am realizat de ce, sunt in pijamale, pijamalele mele vacuta si papucii mei de casa sub forma de iepuras si probabil parul imi sta in toate partile. 

-Hope, ce e cu tine? Esti bine? Ai patit ceva?

Luke incerca sa-si inabuse rasul, dar nu-i iesea, probabil daca privirile mele ar putea ucide in momentul de fata el ar fi mort.

-Eu..., pai... ce cauta el aici?

-Pai se apropie Halloween-ul si ma gandeam ca ar fi frumos sa avem o petrecere in cartier si ma gandeam ca poate ne ajuta Luke si cum el e un tanar amabil a propus sa facem petrecerea la el. 

Cred ca isi bate joc de mine, ma uit la pampalul de Luke cum sta acolo pe scaun si radiaza in timp ce bunica il complimenteaza, de ce naiba ii place de el?

-Dar nu e nimic, cum spuneam, deja voiam sa organizez o petrecere si pot veni si cei din cartier.

Ma fac ca nu il aud cum se linguseste si imi pun un pahar cu suc de portocale.

-Pai te va ajuta si Hope la decorare.

Bunica spune si eu mai am putin si scuip sucul inapoi in pahar.

-Dar, buni, am treaba si am de invatat si...

-Nu te prosti! Si de ce esti inca in pijamale? Nu ai cursuri?

Luke se holba la pijamlele mele si atunci am realizat ceva, tatuajele, daca mi le vede sunt ca si moarta, nu vreau sa stie de ele. Fara sa mai zic nimic ma intorc si ma indrept spre camera, ignor strigatele bunicii dupa mine si ma duc in baie. Dupa ce imi fac rutina ies din baie, doar in sutien si blugi, avand pijamalele pe umar.

-Ai stat cam mult!

Intorc capul panicata si il vad pe Luke stand pe patul meu.

-Iesi afara!

-Usor, crezi ca nu am mai vazut fete in sutien? Vad zilnic...

Da sa se apropie de mine, nu e de bine, nu vreau sa-mi vada tatuajele.

-Credeam ca dupa ce s-a intamplat aseara ma vei lasa naibii in pace!

In momentul de fata eram cu spatele lipit de usa de la baie, rugandu-ma ca pijamalele sa-mi acopere tot tatuajul.

-Pai asta vreau sa fac, doar ca mi-am pierdut bratara la tine.

-Nu prea cred, nu am gasit nimic.

In momentul asta ma felicit ca am pus bratara in setarul noptierei.

-Trebuie sa fie aici!

In tonul lui era putina ingrijorare.

-E doar o bratara pana la urma, iti cumperi alta, insa acum cara-te de aici!

-Nu e doar o bratara!

Oscilez intre a-i da bratara si a ma face ca ploua, aleg a doua varianta.

-Nu e vina mea ca nu esti atent, acum iesi afara!

-Bine, ies, dar ne vedem pentru organizarea petrecerii si apropo, imi place sutienul, dantela rosie ma innebuneste.

Imi face cu ochiul in timp ce iese in timp ce eu respir usurata cand inchide usa in urma lui, a fost cat pe ce.

In poza sunt tatuajele lui Hope. :)