Mysterious Love (Luke Hemmings)

26. Noi descoperiri

Capul mă doare îngozitor și  cu greu reușesc să mă dau jos din pat, ceasul de pe perete indică ora 19, am dormit ceva, amintirile de acum câteva ore îmi revin rând pe rând, venirea Dianei, plânsetul meu, Luke... Luke! Dacă va zice cuiva de momentul ăsta? Sunt o persoană puternică în general și chiar nu am vrut ca Luke să mă vadă așa, totuși trebuie să-i mulțumesc, a stat cu mine până am adormit, cred că doar până atunci a stat. Trebuie să aflu mai multe, dar mai întâi să ma schimb și să-mi șterg machiajul care probabil mi s-a întins pe toată fața. După zece minute arăt ca noua, mi-am luat o pereche de blugi, un tricou negru și un hanorac albastru închis și converși, mi-am "reparat" machiajul și acum pot coborî jos, nu m-aș fi sinchisit prea mult, nu că aș fi făcut-o oricum, dar trebuie să mă duc la Luke și să-i mulțumesc. 

Ajung la parter și o găsesc pe Diana în living cu laptop-ul în brațe stând pe canapea și mâncând niște covrigei.

-Te-ai trezit și tu într-un final!

Îi ignor comentariul și o întreb:

-Unde-i Luke?

-A plecat.

-De mult?

-Nu chiar, a stat o bună bucată de timp, cred că are vreo oră, parcă ai spus că nu ți la iubitul tău.

-Stai! Ce? Luke nu e iubitul meu! 

-Nu?

-Nu! Stă două case mai încolo și singurul sentiment pe care îl avem unul pentru altul e ură, atât!

-După scena de mai devreme îmi e greu să cred că aveți sentimente de genul...

-Ce scenă? 

-S-a comportat grijuliu cu tine și tu nu l-ai respins sau ceva...

-Poate că începem să ne tolerăm cât de cât, nu știu...

-Poate deși mi se pare că între voi doi e mai mult...

-Ți se pare! În fine eu trebuie să mă duc să-i mulțumesc pentru chestia de mai devreme, nu stau mult, vezi ce faci și încearcă să nu dai foc la casă, mai vreau să locuiesc aici!

-Câtă încredere ai în mine, mulțumesc, chiar apreciez!

-Întotdeauna!

Spunând acestea mă îndrept către scările de la etaj.

-Hope, nu vreau să îți stric viziunea, doar că ușa e în partea cealaltă asta dacă nu intenționezi să zbori pe geam sau ceva.

-E casa mea, știu pe unde se iese, am ceva de luat!

-Tu știi mai bine, nu mă bag.

Ajung în sfârșit în camera mea și îmi iau din noptieră mica mea răsplată pentru Luke si nu, nu e un spray paralizant, am și eu suflet. Ies din casă și muzica deja se aude, dă o petrecere, poate ar fi mai bine să vorbesc cu el mâine, de fapt nu, voi vorbi acum cu el. Intru direct în casă fără să mai bat oricum nu ar auzi ușa. Trec pe lângă o multime de tineri nu tocmai trezi și spre norocul meu dau de Michael.

-Michael!

-Hope, ce surpriză! Cu ce ocazie pe aici? Vrei să-l mai machiezi puțin pe Luke? Apropo bună lovitură!

-De fapt vreau doar să vorbesc cu el și mulțumesc, deci unde este?

-În living.

-Multumesc! 

Și zicând acestea am plecat, îl zăresc pe Luke pe una din canapele ținând două fete de după gât, de ce nu mă miră? Oricum am venit să vorbesc cu el și asta voi face. Ajung în dreptul lui și pare surprins să mă vadă aici, le face semn tipelor de lângă el și astea se pierd prin mulțime.