Sunt incremenita si nu stiu ce sa fac, Luke isi preseaza buzele sale al naibii de moi de ale mele si vreau sa il imping si sa il pocnesc, dar pur si simplu nu pot, stau ca o statuie. Si buzele lui sunt foarte moi si ce tot spun aici? Asta nu se poate intampla sunt cu Liam si in momentul asta relatia ne merge mai bine ca oricand. Buzele lui moi inca sunt lipite de ale mele si in momentul asta un val de adrenalina ma cuprinde si fara sa-mi dau seama foarte bine ce fac imi infasor mainile in jurul gatului sau incepand sa-i raspund la sarut, nu stiu de ce fac asta, dar nu ma pot opri, la scurt timp limba lui descoperindu-mi gura. Imi mut usor mana in parul lui si ma joc cu el in timp ce mana lui imi mangaie obrazul. E un sentiment ciudat si placut, intr-un fel ma simt libera, mai ales ca am tatuajele la vedere, nu am mai avut de mult sentimentul asta de libertate si daca ma gandesc bine nu cred ca am trait niciodata sentimentul asta atat de intens. Dupa vreun minut sarutul se termina si parca am fost intr-un fel de transa abia acum realizand ce am facut, nu se poate, ma dau cu cativa pasi in spate si zic:
-Esti cel mai mare dobitoc posibil!
Urlu cat de tare pot la Luke.
-De ce?
-Cum ti-ai permis sa ma saruti?
-Nu e ca si cum nu ti-ar fi placut!
Zambetul de pe fata lui e unul satisfacut.
-Normal ca nu!
-Fi serioasa, Hope! Mi-ai raspuns la sarut!
Un ras scurt imi iese din gura si spun:
-Mai nou ai inchipuieli sau ce? Nu ti-am raspuns la niciun sarut!
Mint cat de bine pot eu.
-Hope, nu mintii! Limba ta a fost in gura mea si ti-a placut!
Ok, bine, asa a fost, dar nu voi recunoaste si cum a zis-o el a sunat aiurea.
-Esti un nemernic!
-De ce? Pentru ca zic adevarul? Pentru ca daca toata lumea te crede o sfanta si eu nu si amandoi stim ca esti departe de a fi vreo sfanta asta inseamna ca sunt nemernic? Sunt sigur ca nu esti asa cum pari! Esti o prefacuta! Cine stie cate ai facut si acum te dai mare si tare, probabil stai la bunica-ta pentru ca ai tai te-au dat afara, s-au saturat de tine!
Fara sa imi dau seama lacrimile incep sa apara pe fata mea si furioasa ma indrept pe el si ii dau o palma cat de tare pot, am fost prea rapida pentru a se putea fei, dupa ce ii dau palma ma dau doi pasi in spate si tip din nou:
-Nu stii cine sunt eu si nu ma cunosti si nu ai dracului dreptul sa ma judeci! Uita-te la tine, cine te crezi ca sa ma judeci? Esti un tembel si sper sa fie ultima data cand ne mai vedem! Cu toate ca suntem vecini promit ca o sa fac tot ce-mi sta in putinta sa nu ne mai vedem niciodata!
Nu am mai asteptat raspunsul lui Luke si am luat-o la fuga spre casa, inca plangand, cand in final am ajuns in camera mea, am trantit usa si m-am sprijinit de ea, dandu-mi usor drumul in jos, incepand sa plang si mai tare, suspinand si scancind. Nu plang din cauza faptului ca m-am sarutat cu Luke sau ca m-a dezamagit dupa o zi in care am facut echipa buna, plang din cauza a ceea ce mi-a zis, nu ma cunoaste si isi permite sa vorbeasca despre trecutul meu, acest trecut de care nu reusesc sa scap, oricat de mult as incerca si acum vine un necunoscut si se ia de trecutul meu si de mine, simt ca nu mai pot, uneori mi-as dori ca seara aia sa fi avut alt final.
Fara sa imi dau seama ma ridic in picioare si ma indrept catre biblioteca, dau cateva carti la o parte si intind mana pentru a lua o cutiuta de dimensiuni medii din carton, este alba cu roz si cu o fundita pe ea. Deschid capacul si scot continutul, am vrut enorm de mult sa nu mai deschid asta niciodata, insa in momentul de fata chiar am nevoie. Cand scot prima poza si ma uit la ea incep sa tremur, privirea lui imi ingheata sangele in vine, parea atat de dur si indestructibil si s-a dus atat de usor. Aveam atatea planuri impreuna si odata cu el au murit toate.
CITEȘTI
Mysterious Love (Luke Hemmings)
FanfictionO singură privire i-a dat viața peste cap, o singură întâlnire a făcut-o să nu și-l poată scoate din cap și fiecare întâlnire dintre ei o face să fie atrasă de el din ce în ce mai mult.
