Atunci când revedem după mult timp o persoană avem anumite sentimente, unele de bucurie, altele de tristețe, în funcție de ce a însemnat persoana respectivă pentru noi. În momentul în care l-am îmbrățișat pe Ash mi-au revenit în minte toate amintirile cu el, majoritatea erau cu mine, Ash, Diana si Christophor, îmi aduc aminte fără să vreau de o petrecere în care ne-am plictisit atât de tare încât am plecat într-un club și ne-am distrat pe cinste sau de momentul în care Christophor a propus să-i cuplăm pe Diana cu Ash, a fost ciudat să constat că Ash era în același liceu cu mine și Diana și până nu ni l-a prezentat Cristophor nu l-am cunoscut. Erau cei mai buni prieteni, Diana a zis că este posibil ca Ashton să fi suferit mai mult decât mine, deși nu prea este posibil, eu încă mai plâng după el, probabil unele răni nu se vor închide niciodată. Alte amintiri îmi revin în minte, momente frumoase sau momente mai puțin frumoase, tot ce sper este că nu mă voi apuca să plâng prin aeroport.
Îi dau într-un final drumul lui Ash și acesta spune:
-Ți-ai amintit de el, nu?
-Da, mi-au venit în minte toate momentele noastre.
-A trecut atâta timp, te-ai schimbat, ai crescut!
-Suntem de o vârstă!
-De fapt sunt mai mare ca tine cu jumătate de an!
-Bravo, bucură-te! Hai să mergem!
Drumul până la mașină e tăcut, însă în momentul în care bag cheia în contact și pornesc mașina Ash remarcă.
-Mă bucur că ai putut să treci peste.
-Mi-a luat destul de mult timp, dar într-un final m-am urcat din nou la volan.
-Știi, spune după câteva minute de tăcere, te-am considerat mult timp vinovată pentru ce s-a întâmplat, mi-am zis de multe ori că dacă voi doi nu v-ați fi întâlnit totul ar fi fost bine acum, dar am ajuns la concluzia că așa a trebuit să fie. Uneori mi-aș fi dorit să fi fost tu în locul lui, dar mi-am dat seama că el nu și-ar fi dorit asta, și-ar fi dat viața pentru tine, fără tine era pierdut.
-Așa eram și eu...
-Dar acum ți-ai revenit, poate nu în totalitate, dar o vei face, vei ajunge un avocat de succes, vei avea o viața frumoasă și-ți vei aminti de Chris ca prima ta iubire adevărată.
-Dar el a fost marea mea iubire!
Nu cred că își dă seama că după Christophor eu nu am mai simțit nimic pentru niciun tip sau cel puțin ceva asemănător.
-Nu, Hope, pentru Chris ai fost marea lui iubire, dar pentru tine a fost doar prima dragoste adevărată, nu neagă nimeni că nu l-ai iubit și că nu ai suferit, doar că într-o zi vei vedea că am dreptate, mi-e greu s-o spun, mi-a fost ca un frate, dar într-o zi vei iubi pe cineva mai mult decât l-ai iubit pe el.
Dacă încearcă să mă facă să plâng a reușit, lacrimez de când mi-a zis că am fost marea iubire a lui Chris.
-Nu cred că așa ceva va fi posibil!
-Ba da, Hope, vei vedea, mi-am dat seama de asta acum puțin timp, atunci mi-am dat seama că nimic nu a fost întâmplător, până la urmă dacă nu erați voi doi eu și Diana nu ne cunoșteam niciodată.
Văd în ultimele lui cuvinte o portiță de scăpare, subiectul Chris mă emoționează mereu, plus că nu știu de când a ajuns Ashton atât de profund, dar dacă o continuă tot așa mă poate seca de lacrimi.
-Până la urmă voi doi de ce v-ați certat?
Ezită câteva momente, însă începe să vorbească:
CITEȘTI
Mysterious Love (Luke Hemmings)
FanficO singură privire i-a dat viața peste cap, o singură întâlnire a făcut-o să nu și-l poată scoate din cap și fiecare întâlnire dintre ei o face să fie atrasă de el din ce în ce mai mult.
