Laughing Jack : Sentiment De Ura

Avertisment dinaintea bataliei

Perspectiva *Melanie*

M-am trezit cu dureri de cap fiind imbracata in aceeasi rochie sfasiata si cu bandajele pe picioare. 
M-am uitat imprejur si intr-un final mi-am dat seama ca eram in camera mea si a lui Laughy.

Offf Jeff!!! Ce ti-a facut Anubis...iti promit ca o sa-l fac sa plateasca pentru ce ti-a facut si te voi readuce inapoi!

Nu ma puteam ridica, asta insemna ca voi sta in pat toata ziua...nu vreau asta! Vreau sa plec si sa gasesc o solutie pentru Jeff! Nu-l pot lasa singur in momentele astea... Cine stie ce i face acum? Daca l-a ranit?
M-am pus in fund pe pat si mi-am luat hanoracul negru de pe scaunul de langa pat si l-am pus pe mine caci imi era putin frig.
Peste putin timp, Laughy intra in camera cu o tava cu mancare.

-Buna Meli...esti bine? Ti-am adus sa mananci... Spune pe un ton trist.

Mi-am lasat capul in jos si m-am intors cu spatele la el, mi-am pus capul pe perna si mi-am tras patura pana la umeri.
Am auzit cum a lasat tava pe masa si a oftat deranjat de ceva. Am inceput sa plang silentios gandindu-ma la ce mi-a spus acum cateva ore.

-Offf frumoaso...spune si se aseaza pe marginea patului privindu-ma cum scap lacrima dupa lacrima.

Isi pune mana calda pe parul meu si incepe sa ma mangaie. As fi vrut sa sar in bratele lui si sa imi descarc tristetea insa ma abtineam...aveam si eu totusi orgoliul meu.
Si-a pus capul pe umarul meu si mi-a luat talia in brate continuand sa ma mangaie cu mana cealalta pe cap.

-Imi pare rau...am exagerat. Spune pe acelasi ton trist.

M-am intors cu fata spre el si mi-am pus mainile mici pe pieptul lui si m-am "ghemuit" langa el.
Laughy s-a asezat in pat langa mine si mi-a pus capul pe pieptul lui mangaindu-ma pe cap.

-Stiu ca e greu...o sa trecem cu bine peste asta, ok? Spune  zambindu-mi.

-Sper...i spun si imi tin mainile pe pieptul lui.

Peste putin timp am adormit linistita.

......

Perspectiva *Laughing Jack*

M-am trezit mai linistit ca niciodata. O priveam pe Meli cum dormea ca un ingeras la pieptul meu, in siguranta.
Imi lipseau momentele astea...de cand cu blestematul asta de Anubis nu ne-am mai petrecut timpul impreuna...

Micuta nepoata Dayana a devenit de 6 ani si este atat de frumoasa....seamana leit cu Stephan! Are parul negru si drept si are ochii rosii, mosteneste ambele puteri ale parintilor ei si este tare fortoasa! Jeff ar fi mandru daca ar vedea-o, si promit ca o va vedea! Il vom readuce printre noi sanatos.

Gandeam asa profund incat nu mi-am dat seama ca Meli se trezise si se uita dragastoasa la mine.

-Neata stalpule. spune si rade.

-Neata piticanie. Spun si scot limba la ea.

Se ridica si ma saruta lung dupa care isi pune la loc capul pe pieptul meu.

-Ce facem azi? Ma intreaba curioasa.

-Ce vrei tu... I raspund calm.

Aceasta imi zambeste si se ridica in picioare, se pare ca isi revenise complet.

-Ne plimbam? Spune si pocneste din degete fiind imbracata in alte haine si indreapta mana spre mine.

O iau de mana zambind si o urmez. Iesim afara in gradina, vremea fiind una frumoasa si ne plimbam indragostiti ca in vremurile bune.
Atentia mi-a fost luata de un biletel care atarna prins de o tufa de trandafiri.

Merg cu Meli spre el si iau biletelul citindu-l.

"Buna! Sper sa gasiti biletul asta la timp! Anubis planuieste ca maine sa atace castelul. Pregatiti-va! Batalia finala este maine! Sper sa va vad cat mai rapid, am incredere in voi ca veti castiga!
                                 Cu drag, Jeff."

Buna buna! Lectura placuta, o sa mai fie maxim 2 capitole dar fiti calmi! Povestea nu se incheie :>.
Va pup si va iubesc!