Atinși de flăcări: Metamorfozis (II)

Metamorfozis: Ajun

Notă autor: vă las să cunoașteți și puțin din Serje în capitolul ăsta. Sper să vă placă, am scris totul astăzi. Sărbători fericite alături de cei dragi! ♥

*

Kit refuza cu înverșunare să împodobească bradul de Crăciun. În ziua de douăzeci şi patru decembrie Joy era pe capul lui, cât să îl convingă să petreacă seara de douăzeci şi cinci la ea, cu Lauren, Gale, Blaise, Skye şi Ryan. Ba chiar fusese de acord să vină şi Scout, deşi Gale avea un dinte împotriva ei. Însă Kit o refuza de fiecare dată politicos, spunând că sărbătorile nu erau punctul lui forte. Joy, însă, credea că aveau destule motive să sărbătorească. Timp de mai mult de o lună viaţa în Syracuse fusese normală. După plecarea lui Hades şi intrarea lui în Cabal nimic nu mai intrase în coliziune cu vieţile lor liniştite. Sau aparent liniştite. Hades își îndeplinise o parte din scop. Oprise posibilitatea de a mai pierde pe cineva, însă vinovatul încă nu fusese găsit, iar Joy știa că nu avea să se întoarcă acasă până nu îl făcea pe cel ce le adusese durere să plătească. Și parcă asta o durea pe ea. Faptul că el era la o așa mare distanță, faptul că zilele treceau fără ca ea să îi mai vadă ochii negrii.

Însă situația era mai bună decât se așteptase Joy să fie, și asta pentru toți.

Blaise şi Skye erau împreună. Hunter nu știa și trecuse o lună de când Blaise ascultase sfatul ei și își recunoscuse sentimentele. Skye devenise mai posesivă, dar era aceeași Skye exuberantă pe care o cunoscuse Joy. Se împăcaseră și își rezolvaseră neînțelegerile exact în aceeași seară, când Skye a venit într-un sfârșit să-și facă tura de noapte la ea acasă. Cât despre Gale, petrecea din ce în ce mai mult timp cu Seth şi părinţii lui voiau, în sfârşit, să divorţeze. Numai că Gale nu ştia asta. Joy aflase în timpul cumpărăturilor de Crăciun, după ce o văzuse pe mama lui ieşind din biroul unui notar. Gale îi spusese că în ultimele săptămâni certurile din casa lui ajunseseră la apogeu şi câteva seri dormise la ea. Joy era aproape sigură că Gale avea să afle cât de curând şi că nu urma să iasă totul bine. Chiar dacă încerca să se detaşeze de ei, în inima lui existase mereu speranţa că avea să aibă cândva o familie unită. Probabil că avea să-şi dorească asta toată viaţa, chiar dacă ei erau pregătiți să-i fure și ultima speranță.

Cât despre Joy, tânăra murea de dorul lui Hades. Ca şi cum viaţa se scurgea din ea ca nisipul dintr-o clepsidră, simţea cum fiecare strop de voinţă care o oprea să îl sune şi să-l implore să se întoarcă dispărea cu fiecare zi care trecea. Ce-i drept, vorbeau la telefon seara, cu orele, încât mai adormeau câteodată cu apelul în desfășurare. Hades depusese jurământul și era un adevărat vrăjitor din Cabal. Totuși, nu putea să vină în Syracuse de Crăciun așa cum Joy își dorise și nici Joy nu putea merge la el, odată ce nu o putea părăsi pe Lauren într-o seară așa de specială. Însă tânăra tot îi cumpărase un cadou, și asta din două motive, unul mai important decât celălalt. Niciodată nu se întrebase când era ziua de naștere a lui Hades și niciodată nu intuise că el se născuse tocmai de Crăciun, în seara de douăzeci și patru spre douăzeci și cinci decembrie. Pe Kit îl scăpase acel amănunt cu trei zile în urmă și părerea de rău din sufletul lui Joy devenise și mai apăsătoare. Într-un fel, el fusese prezent la ziua ei. De fapt, tocmai în acea zi se întâlniseră. El fusese cel mai frumos cadou pe care ea îl primise, iar Joy ar fi făcut şi imposibilul ca să-l aibă alături în acea zi specială. Însă el nu era disponibil şi nici la telefon nu mai răspundea. Întreaga zi se chinuise să dea de el, dar mobilul îi era închis.

—Kit, ai vorbit cu Hades?

Kit băgă capul pe uşa bucătăriei unde Joy îi punea lui Church să mănânce. Câteodată îl mai lua şi pe la ea, dar pisoiul negru se ataşase mult mai mult de Kit decât de ea însăşi, cea care îl găsise. Rezemându-se într-un umăr în pragul uşii, Kit îşi încrucişă braţele la piept. Ochii lui verzi o priviră o clipă, apoi îşi mutară atenţia asupra oricărui alt lucru din jur.