Capitolul 14

67 5 1
                                    

Elena P.O.V

Am plecat de la Jack și am mers la Amanda,nu mai suportam casa aceea.
De când eu am fugit ,Amanda nu a mai suportat tot calvarul și agitația din familia ei așa că s-a mutat într-o casă la câțiva kilometri de oraș.
După mesajul meu,Amanda a fost foarte încântată de ideea mutării mele acolo și mă aștepta cu sufletul la gură.

Am ajuns în sfârșit,casa era modestă,destul de mare în exterior cu o grădină frumoasă ce îi oferea un aer primitor.
Am pășit pe aleea pavată cu pietre și am ajuns pe veranda casei,la intrare era un covoraș pe care scria : Bine ați venit,familia Garcia!
Garcia? Serios? Sigur a constrâns proprietarii sã-i lase casa,nici pe departe să o cumpere ea,râd în sinea mea,dar momentul este întrerupt de ușa care se deschide și o Amanda foarte fericită apare din spatele ei :

-Elena! aproape că țipă și mă trage într-o îmbrățișare care aproape mă sufocă

-Și eu mă bucur să te văd,Amanda! spun și îi rãspund la îmbrățișare

-Hai în casă,avem de vorbit,mult! spune și mă invită în casă

-Cu cea mai mare plăcere ,domnișoară Garcia! spun sarcastic și râd la reacția ei

-Trebuie să ard chestia aia! spune Amanda încercând să pară serioasă

Toată ziua am stat pe canapeaua veche din sufragerie și am povestit tot ce ni s-a întâmplat în toată perioada asta.Bine,mai mult eu decât ea,dar merge.
Noaptea a trecut destul de repede dat fiind faptul că nu am putut să dorm ,mă tot gândeam la..

Cioc-cioc

-Da? întreb eu ridicându-mă în șezut

-Elena,ești trează ?

-Nu,dorm! spun sarcastică

-Știu că ești trează,doar vino până jos!

Mă ridic din pat leneșă,merg la baie și îmi fac rutina de dimineață.Merg la dulap și iau o pereche de blugi negri , un tricou negru,părul îl las desprins.
Cobor scările și încerc să trag cu urechea ,dar nu aud nimic.
Ajung în sufragerie ,dar nimic,nimeni :

-Amanda?

-La mulți ani!!! țipă Amanda ieșind din bucătărie cu un tort frumos ornat și două lumânări 1&8

Am uitat,era ziua mea.Cum am putut să uit de ziua mea de 18 ani?

-Am uitat complet de ea..

-Cum să uiți de ziua ta de 18 ani ? spune Amanda râzând

-Se pare că eu nu mă aflu printre oamenii normali..

-Am glumit ,acum puneți o dorință!

O dorință..doar o singură dorință pentru această zi ,ziua în care am devenit majoră,independentă.De fapt,sunt de mult independentă,dar acum îmi iau propriile decizii.
Sunt întreruptă din gândurile mele de vocea Amandei :

-De fapt mai bine ai lăsa marea dorință pentru diseară!

-Pentru diseară ? spun eu confuză

-Da,doar nu credeai că o să-ți petreci ziua de 18 ani pe canapeaua asta veche?

-Nu știu ce să zic.

-O să fie bine,acum tu du-te și mănâncă,ți-am pregătit ceva special,eu am puțină treabă! spune Amanda după ce mă îmbrățișează și părăsește casa
Un oftat lung îmi părăsește gura și sparge liniștea.

DEVEN P.O.V

Vibram,tot corpul meu vibra cu fiecare picătură de sânge ce-mi atingea papilele.
Mă simțeam liber,puternic și fără griji :

-13..spun în timp ce-i dau drumul blondei cu un gust de milioane

-Văd că nu ți-ai ieșit deloc din mână în ultima sută de ani! spune Amanda apărând de nicăieri

-Surioară..spun cu un rânjet diavolesc pe față.Nu vrei să mi te alături ?

-Nu,mulțumesc,nu-mi opresc umanitatea cu prima ocazie.

-Ce te face să crezi că am făcut asta ?

-Simplul fapt că ai omorât 13 oameni ,ai violat două fete și te comporți ca un idiot.
Într-o fracțiune de secundă ajung în fața ei :

-Iubesc asta,iubesc să le văd durerea și spaima în ochi atunci când îi mușc,țipetele lor sunt ca o slovă fină care nu aș vrea să se termine și după toate astea gustul de sânge este atât de bun,atât de puternic încât mă face să vibrez mai mult decât oricine și orice ar putea face.

-Nici măcar Elena ? spune Amanda

-O simplă muritoare nu mă poate face nici să clipesc

-Nu vedeam asta acum câteva luni,poate că ea nu te mișcă pe tine,dar tu cu siguranță i-ai dat lumea peste cap,de asta s-a gândit la tine toată noaptea!

S-a gândit la mine ? După tot ce s-a întâmplat? Nu,nu mă interesează! Trebuie să te trezești la realitate Julian!

-Nu mă interesează nici măcar dacă e moartă sau vie! spun pe un ton superior

-Foarte bine,de asta vreau să vii în seara asta la Conacul Willmoore

-De ce aș veni ?

-Pentru că Elena împlinește 18 ani și ar fi frumos să-ți faci și tu apariția

-O să mă gândesc la asta,am niște treburi de rezolvat

-Pa,Deven! spune Amanda și pleacă lăsând în în urmă sunetul tocurilor

Amanda P.O.V

După ce am terminat de mâncat,iar plictiseala și-a fãcut apariția m-am gândit să îmi fac de lucru,am spălat vasele,am făcut curat ,apoi am adormit.
Am fost trezită de Amanda care mă striga anunțându-mă cã e timpul să mă îmbrac pentru petrecere.
M-am trezit cu greu ,mi-am făcut toaleta și m-am îmbrăcat cu o rochie lungă,vaporoasă de culoare neagră cu un decolteu decent,zic eu.
Părul l-am făcut bucle ,iar machiajul cât se poate de decent,neexagerând.
Aveam emoții ,nu știam ce se va întâmpla ,până am pășit într-o sală mare cu multe mese și foarte mulți oameni .Pe majoritatea nici nu îi știam,dar înaintam prin mulțime și le zâmbeam ,iar ei îmi răspundeau .
Am încercat să mă simt bine ,încercam să socializez ,dar oricât aș încerca nu pot ,mă gândesc tot la el.
După 2 ore de chin în mulțime am zărit o pereche de ochi inconfundabili care m-au fixat de când au intrat pe ușa cea mare,era el..nu se poate,era..

The Walkers Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum