Sad Serenade-Harry Styles F.F

Capitolul 22

Ajungem la cabanuta micuta, si ne dam incet jos din telecabina.Ma ia in brate, si un zambet tembel imi apare pe fata.Deschide usa cu greu, si cum intram in incapere, simt un miros minunat de trandafiri, si observ cateva lumanari pe ici-colo.

Ma lasa usor in jos, si incepe imediat sa ma sarute in timp ce geaca mea zboara prin camera.Sarutarile lui sunt din ce in ce mai salbatice, iar corpul meu se afla sub controlul sau.Nici nu observ cand ajungem langa pat, si ma impinge usor in el.Se pune deasupra mea, si isi da hanoracul jos.Mana lui se strecoara pe sub bluza mea, si imi mangaie delicat pielea, dar ma ciupeste pe-alocuri creandu-mi o durere placuta.

Bratele sale inconjoara corpul meu, si ma saruta brutal pe gat, muscandu-ma din cand in cand.

Imi bag mainile in carliontii sai, si il fac sa se muste de buza inferioara.Un sunet se aude, si ne oprim din ceea ce faceam.Imediat observ cum el isi duce mana la buzunar, probabil cautand telefonul.

Se uita la mine ca si cum si-ar cere scuze, apoi se da la o parte usor.Iese din camera butonand, si iarasi ma lasa cu ochii-n soare.De ce sunt atat de fraiera?Doamne, cateodata imi vine sa-l iau de gat si sa-l omor, iar altadata l-as saruta non-stop.

Cand vad ca deja trec doua minute, curioasa ma ridic subtil din pat, si ma apropii de usa.Pun usor urechea pe ea, sperand ca el sa nu ma auda.

-Da, ti-am spus, nu pot zilele acestea.Nu, cu siguranta o sa ne intalnim, promit.Bine, si eu, pa Tay'.

Nu apuc sa analizez bine cuvintele ce le spusese, caci realizez ca se apropia, dar asta nu ma deranja, nu de data asta.Trag o gura mare de aer, si astept momentul in care va trebui sa-mi explice totul.

Asteptarea mea ia sfarsit rapid, caci intra cu zambetul pe buze in camera, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Se uita in ochii mei, si cand observa fata mea, ii dispare acel zambet.

-O sa te vezi cu ea, nu?intreb eu cu vocea tremuranda din cauza nervilor.

-Ce?Nu, nu, nu.Este doar o colaborare.

-Colaborare?Serios?zic eu cu un zambet amar pe fata.Credeam ca stii sa minti mai bine de-atat.

Imi apuc in graba geaca de pe jos, si trec pe langa el, vrand sa ies.Acesta ma prinde de mana, si ma trage inapoi spre el.Ma uit cu scarba la el, dar acesta pare sa fie neafectat, ca intotdeauna.

-Ce mai vrei, Harry?Nu crezi ca m-ai ranit destul?Nu crezi ca m-am cam saturat de toate jocurile tale murdare?Crezi ca eu vreu sa fiu asa vulnerabila si naiva in fata ta?intreb eu.

Nu-mi raspnde, ci imi prinde mana intr-a lui, dar mi-o retrag imediat.Ii arunc o privire dezamagita, apoi adaug:

-Credeam ca esti altfel...Defapt, speram sa fi altfel, nu asa cum te credeam eu.Dar se pare ca nu m-am inselat in privinta ta.Esti un afemeiat nesimtit, si asta este toata povestea.

Ma imbrac, si fac pasi repezi spre cabina, pentru ca el imi provocase lacrimi iarasi.Urc grabita in telecabina, si el ramane acolo, privindu-ma, in timp ce eu ma indepartez incet.Imi mut privirea in alta parte, nedorind sa ma vada suferind si de data aceasta.

Nu este vina lui in totalitate, am fost prea proasta, si am crezut ca totul este roz, ca in filme, dar m-am inselat enorm de mult.Ma sprijin pe un geam, si cad usor in jos, strangdand din dinti din ce in ce mai tare, pentru a-mi stapani lacrimile.

Simt cum ceva imi vibreaza in buzunar, si imi amintesc ca aveam telefonul la mine.Il scot rapid din buzunar, si cativa fiori imi trec pe sira spinarii cand vad scris "Mama".Incerc sa-mi potolesc suspinele, ca ea sa creada ca totul este bine.Ma gandesc la ce o sa-i apun, apoi apas intr-un final pe "raspunde".

-Hei, scumpo, ce faci?intreaba ea cu glasul cristalin.

-Buna, uhm..tocmai ce vizionam un film cu Demi!mint eu.

-Ah, serios?Pentru ca eu sunt acasa, si nu te vad pe nicaieri.

Ma panichez putin, dar stiu cum sa creez o minciuna credibila, asa ca o continui.

-Da, pentru ca suntem la ea acasa!

-Nu mai spune.Tocmai ce m-am intalnit cu mama Demetriei, si ciudat, ea spunea ca sunteti intr-o vacanta!zice ea.

-Ugh!Da mama, m-au tarat aici, dar nu-ti face griji ajung acasa astazi.Nu mai stau aici nici un minut...

-Perfect, o sa ai timp sa-mi povestesti toata chestia cu Harry Styles, ce apare in toate ziarele posibile.

Oh, a aflat si despre asta!Este incredibila cateodata.

-O-ok...ne vedem acasa atunci.

Inchid grabita, apoi arunc o privire prin jur, sa vad daca mai am mult de mers.Din fericire, sunt foarte aproape, iar in scurt timp ajung.Ii multumesc doamnei ce imi descide usile, apoi imi bag mainile in buzunar, si pornesc la drum, prin frig, spre cabana.

Afara era o vijelie de zile mari, si imi fac loc cu greu printre fulgii de zapada imensi.Cand in sfarsit sunt aproape de cabana noastra, ii observ pe Niall si Demi sarutandu-se pe o banca.Imi apare un zambet tamp pe fata cand vad cat de draguti sunt, dar imi dispare imediat cand imi reamintesc tot ce se intamplase.

Intru val-vartej in casa, si urc scarile ca un uragan.

-Ce naiba?se aude o voce de jos, si constat ca este Louis.

Observ cum urca dupa mine, dar eu deja sunt la noi in camera, impachetandu-mi toate lucrurile, si facandu-mi planuri pentru plecare.

-Ok, ce s-a intamplat?intreaba acesta vizibil ingrijorat.

-Taylor s-a intamplat!raspund eu concentrata asupra bagajului.

-Oh, nu.Harold iarasi a dat-o in bara, nu?

-Exact, daca nu te superi, poti sa ma duci acasa?intreb eu plina de speranta.

-Daca o sa fac asta, Harry o sa ma bata, raspunde acesta ridicand din umeri.

Oftez, apoi incerc sa-mi inchid geamantanul plin cu haine.Cobor tarandu-l dupa mine in graba, dar cand ajung la parter, pe usa intra...

Pam-pam.Sa mai fie si actiune, zic.Deci, haideti, bombardati-ma cu parerile!!