Baronul asculta fără interes un om de încredere al său care-i prezenta
situaţia cheltuielilor, când, deodată, pătrunse în cameră Robin, însoţit de doi
soldaţi şi precedat de sergentul Lambic, al cărui pronume l-am uitat. Brusc,
vijeliosul baron îl întrerupse din lectură pe omul său şi se îndreptă spre mica
trupă, iar privirile sale nu prevesteau nimic bun. Sergentul ridică ochii spre
stăpânul său, ale cărui buze întredeschise fremătau, şi crezu că e cuviincios
să-i lase seniorului primul cuvânt; dar bătrânul Fitz Alwine nu era omul care
să aştepte cu răbdare să i se dea raportul, aşa că îi cârpi cu sete sergentului
o palmă ca pentru a-i spune: "Ascult".
- Aşteptam... - bâlbâi sărmanul Lambic.
- Şi eu aşteptam. Şi, mă rog, care dintre noi trebuie să aştepte? Nu vezi,
nătângule, că ciulesc urechile de o oră?... Dar mai întâi să ştii, domnule, că
mi s-au povestit isprăvile dumitale; totuşi îţi fac cinstea să mai ascult o dată
povestirea şi din gura dumitale.
- V-a spus Halbert, monseniore?...
- Mi se pare că-mi pui întrebări? La dracu! Iată ceva nemaipomenit!
Domnul îmi pune mie întrebări! Oh! Oh!
Lambic povesti tremurând cum îl arestase pe adevăratul Robin.
- Uiţi un singur amănunt, domnule. De ce nu-mi spui că ai prins şi
apoi l-ai lăsat liber pe ticălosul acela pe care ţineam grozav de mult să-l
arestezi? Iată ceva foarte hazliu din partea dumitale, domnule.
- Greşiţi, milord.
- Eu nu greşesc niciodată, domnule. Da, i-ai dat drumul când a apărut
acest tânăr din Sherwood.
- Aşa este, milord - răspunse Lambic, care, din prudenţă, ocolise acest
episod al expediţiei sale în pădure.
- Aha, jupâne Lambic, cel mai înţelept, cel mai înflăcărat, cel mai
pătrunzător, cel mai priceput din toată trupa, sergentul uneia din companiile
mele de soldaţi! strigă baronul, dispreţuitor, apoi adăugă: Nu ţi-ai amintit de
chipul aceluia pe care l-ai închis în temniţă cu câteva ceasuri mai înainte?
Rege al neghiobilor, liliac orb, melc schilod!
- Eu n-am văzut pe nici unul din prizonieri, milord.
- Adevărat? Erai legat la ochi? Vino-ncoace, Robin! strigă baronul, cu o
voce ca de tunet, trântindu-se într-un jilţ. Soldaţii îl împinseră pe Robin către
baron. Foarte bine, dulăiaşule! Tot aşa de straşnic latri? Am să-ţi spun ce ţi-
am mai spus: să-mi răspunzi cinstit la întrebările mele, altfel poruncesc
oamenilor mei să te ucidă, m-ai înţeles?
CITEȘTI
ROBIN HOOD - Alexandre Dumas
Fiksi PenggemarRobin Hood este un personaj original din folclorul englezesc, a cărui istorie izvorăște din timpurile medievale, dar care rămâne important în cultura populară, fiind cunoscut pentru că fura de la bogați pentru a da săracilor, și pentru că lupta cont...
