|Ştiu că sunt|

1.8K 86 1
                                    

Îl împing uşor pe Lucas de pe mine. Nu pot să cred ce s-a întâmplat,mă ridic din pat agitată. Nu ne-am sărutat,nu-i aşa? Nici nu îl cunosc măcar. Nu,nu Alicia ce dracu' ai făcut?
— Nu trebuia să se întâmple. Spun agitată trecându-mi mâinile prin păr.
— Am greşit eu.
— Uităm ce-a fost! Spunem amândoi în acelaşi timp.
— Da,da,uităm. Spun pierduta.
— Ămm,eu tr-trebuie să plec. Spune bâlbâindu-se şi plecând repede din cameră.
— La naiba! Urlu trântindu-mă în pat cu capul în perna moale. De ce m-a sărutat? De ce l-am lăsat să o facă?
Ce fraieră sunt!
Mai bine dorm în speranţa că a fost doar un vis.

— Alicia putem vorbi? Spune Nina venind spre mine.
— Nina,am greşit,iartă-mă.
— Ba nu,trebuia să îţi spun.
— Nu,nu e treaba mea,dar îmi spuneai să stau departe de ăla cât timp tu mă minţeai.
— Iartă-mă,nu am vrut.
Îi zâmbesc în semn că o iert şi o îmbrăţişez.
— Hai,să intrăm. Spun eu şi amândouă ne indreptam în ograda şcolii,unde toţi vorbesc şi râd dar,deodată îl văd pe el,sprijinit de motocicleta sa cu o ţigară între buze şi cu o fată în braţe. Îmi vine să vomit. Îşi ia ţigara din gură aruncând-o şi sarutând-o cu patos cât timp îi strângea fesele în mâinile sale mari. Ne-am hotărât să nu ne mai holbăm la prostiile alea şi să intrăm în liceu. Când Lucas îşi dezlibi buzele din sărut mă privise. Se aştepta să mă vadă geloasă,dar pe chipul meu nu se putea citi nimic,nici dezgust,nici gelozie.

— Ali,haide.
Dau din cap şi o urmez pe holul plin cu studenţi gălăgioşi.
— Mergem la o petrecere diseară?
— Hmm,nu ştiu.
— Hai Ali,mâine e sâmbătă.
— Bine,cred ca voi veni. Răspund făra a mă gândi prea mult.
— Ne vedem diseară,la şapte,la tine acasă.
Afirm dând din cap şi intrăm în clasă.
Proful era deja la catedră iar eu cu Nina ne-am aşezat în bănci aşteptând să intre şi ceilanţi colegi. Nu îl văd pe Lucas nici în hol nici în clasă. Dar de ce m-ar interesa unde e?
— Începem ora. Spune profesorul sculându-se de la catedra şi îndreptându-se spre tabla.
—Deci...
Zgomotul uşii îl întrerupe.
— Intraţi. Spune. Si ce crezi? Intră el.
— Belton,ca de obicei,cu întârziere.
Lucas îi zâmbeşte până la urechi.
— Asează-te.
Se aşează lânga mine iar eu îl întreb şoptind:
— Chiar trebuie să faci asta în fiecare dimineaţă? Mai ales, la şcoală?
— Nu mă pot abţine,sexul mă ajută să mă trezesc şi să fiu activ la oră.
— Mda,ce activ mai esti la oră. Măcar e frumoasă?
Se uită la mine dând din cap.
— Şi experimentată. Adaugă el mândru iar eu îl privesc dezgustată.
— Îmi vine să vomit.
— Nu îţi venea să vomiţi când mai sărutat ieri?

Nu ar fi trebuit să uităm de cele întâmplate?

— Nebunule. Spun eu.
— Nebuno. Îmi răspunde.
— Perversule.
— Sţiu că sunt,dar ţie îţi place asta.

Îndrăgostită de tineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum