Îndrăgostită de tine

|Noapte Bună|

— Nu înțeleg. Îi spun confuză îndepărtându-mă.
— Ce nu înțelegi, Alicia?
— De ce pentru tine par diferită? Nici măcar nu mă cunoşti bine. Îi spun iar el îşi trece mâna prin păr agitat.
— Asta e problema. Pe cât nu te cunosc pe atât de mult vreau să o fac.
— Trebuie să stau departe de tine Lucas. Se apropie de mine încet și îmi mângâie obrazul ușor.
— Ai văzut și singură cum e aici,și știu ca mai urmarit să afli mai mult despre mine.
Rămân plăcut surprinsă:
— Văd că ești inteligent Belton. Spun stând cu mâinile la piept zâmbind. Acum,povesteste-mi.
— Okay,dar nu aici. Spune râzând.
— Da? Și unde? Spun ridicând din sprânceana dreaptă.
— Vino. Îmi spune și mă trage de mână ușor. Îl urmăresc până când ajungem lângă un lac și îmi spune să mă aşez la marginea sa. Se aşează și el lânga mine și începe să îmi explice:
— Păi,după cum ai văzut aici se fac curse de mașini iar uneori și de motociclete.
— Curse ilegale,sţiai?
Mă priveşte afirmând:
— Le fac de aproape 2 ani, știu ce risc.
Se ridică și își ia din buzunar un pachet de țigări.
— De ce ai început să le faci?
— Prea multe informații vrei să ştii Ali. Spune aprinzând țigara.
— De ce le-ai început? Repet încă o dată.
— Ţi-am spus cred că destule,dar să știi ca nu trebuie să afle nimeni,bine?
Mă priveşte iar eu tac.
— Alicia?
— Bine, stai liniştit. Spun ridicându-mă și plecând.
— Alicia! Îl simt strigând din spate. Mă întorc și îi fac semn că îl ascult.
— Am putea deveni prieteni,nu crezi?
Incep sa rad ironic.
— Glumeşti? Eu cu tine? Prieteni?
— Da,de ce nu?
— Suntem două persoane diferite,nu ne înțelegem. Voi păstra secretul dar acum trebuie să plec, e târziu.
— Stai!
— Ce mai vrei?
— Pleci singură singurică?
— Nu Belton,cu prietenul meu imaginar, îl vezi? Spun râzând și îl molipsesc și pe el.
— Acum serios Ali.
— Da Lucas. Cu cine aş putea să plec?
— Cu mine. Spune cu ton evident venind spre mine.
— Mai bine plec singură.
— Ba nu,trebuie să vin și eu la tine noaptea asta.
La auzul acelor cuvinte fac ochii mari și simt cum roșesc.
— C-ce...de ce?
— Dorm la tine Steel.
— Nu nu nu. Spun agitându-mă iar el râde.
— De ce râzi tocmai acum?
— Eşti amuzantă. Îmi spune indicând să intru în mașina sa. Ce să fac,sa intru? Altceva nu am de ales aşa că accept.

Pe drum nimeni din noi nu a scos nici o vorbă. Se auzea doar muzica incet pe fundal. Îl vedeam cum conduce dar mă uitam cu coada ochiului pentru a nu fi observată. Doamne,poate exista atâta frumuseţe? Toate fetele îl plac...dar,de ce? Doar pentru aspectul fizic? Poate.
Masina se opreşte iar eu cobor înaintea lui. Tata și Margot nu sunt acasă,ce să zic...perfect,doar eu, singură,cu el. Intru în casă și îi las uşa deschisă cât timp urcam scările spre cameră. Mă demachiez și mă schimb în pijamale. În sfârşit după o zi atât de grea mă aflu în patul meu moale sub pătura pufoasă. Inchid ochii încercând să adorm dar aud cum uşa camerei se deschide ca mai apoi patul să îl simt coborându-se de la o greutate în plus.
— Ali.
E el,defapt e evident,suntem doar noi în această casă. Mai bine ma prefac că dorm.
— Bine că dormi,vroiam doar să îţi spun noapte bună,micuţo. Îmi spune lasând un sarut pe fruntea mea si dupa plecand din cameră. Visez sau trăiesc realitatea?