Iubire infinită

Capitolul 1

-Medison!!

Aaahh, mama, din nou mama.Uneori este atât de agitată când nu ar fi cazul, tocmai în momnetul acesta se stresează că nu îmi găseşte cerceii cu perle pe care urmează să-i port în seara asta.

-Acum vin!strig eu în aşa fel încât să fiu sigură că mă aude.

În seara aceasta urmează să fie organizată aniversarea de 37 de ani de căsnicie a familiei Shoutfill, a cărei pronunțare nu mă încântă deloc ('Şountfil').
Mama este adepta acestor petreceri şi nu ratează niciuna, ce este drept, este că familia noastră este foarte invitată la aceste petrceri cu asemenea tematici, şi nu numai.Cu toate astea, aceasta este prima mea petrecere festivă la care particip, prima dată când voi vedea cu cine îşi petrec părinții mei timpul.Nu prea îmi plac petrecerile, în ciuda mamei, însă mama a precizat clar şi răspicat că familia Shoutfill a ținut neapărat să fiu şi eu prezentă acolo.

-Eşti gata?întreabă mama imediat ce mă scanează încă de la momnetul în care m-a văzut coborând scările.
-Da, sunt gata, spun eu zâmbind.

Tata cel mai probabil ne aşteaptă la maşină.Abia aştept să ajungem, sincer, sunt nerăbdătoare mai mult să văd atmosfera în care se petrece acest mic bufet.Odată ce am luat-o din loc cu o viteză destul de mare, mi-am pornit tableta ataşată la scaunul din față pentru a observa traseul pe care îl parcurgem.Mereu mi-a plăcut să mă simt copilot deoarece mi se pare că sunt utilă.Emblema "Mercedes Benz" mi-a apărut pe micuțul ecran şi imediat după asta mai multe comenzi s-au afişat.Am selectat opțiunea "Maps GPS" şi am privit cu mare atenție traseul nostru.

Am intrat pe o străduță mai îngustă şi care nu mai putea fi numită "stradă" deoarece era ceva mai lăturalnic, unde nu se aflau multe maşini până...acum.O mulțime de maşini, care mai de care mai scumpe erau însirate, aveam impresia că această coadă nu se mai termină.Înseamnă ca suntem aproape de casa familiei "sărbăorite".

Tata a parcat pe un loc care, spre uimirea mea, era gol şi liber.Probabil a abut rezervare sau...probabil...

-Scumpo, haide, spune mama stând cu portiera mea deschisă.
-Da, scuze, spun eu după care cobor din maşină.

Rochia pe care o aveam îmi plăcea mult deoarece îmi scotea corpul în evidență iar machiajul era unul semi-natural.Nu prea obişnuiesc să mă machiez, consider că nu am nevoie sau probabil am doar că nu mi-am dat seama.

Casa familiei Shoutfill este una imensă, gigantică iar grădina era ceva desprins dintr-un vis.Undeva puteam observa de după casă colțul unei piscine care pare a fi imensă.La intrarea în casă soții Shoutfill întâmpinau pe toată lumea, fiecare având în mâna stângă un pahar cu vin alb.

-Bună seara, Tara, spune femeia îmbrăcată într-o rochie albastră splendidă.
-Bună, draga mea, spune mama zâmbind, imediat ce se sărută pe ambii obraji, în timp ce bărbații au dat mâna.

Brusc, îmi este foarte ruşine de toată lumea asta.
-Tu trebuie să fi Medison, spune femeia dupa care deschide braþele în semn ca m-ar chema într-o îmbrățişare cât mai străină mie.
-Bună seara, doamnă Shoutfill, spun eu zâmbind imediat ce aceasta îmi plasează câte un sărut pe fiecare obraz.
-Spune-mi Grace, te rog, spune ea zâmbind, iar eu observând apariția unor riduri faciale specifice vârstei.
-Încântată, spun eu după care dau mâna şi cu "capul familiei"...domnul Shoutfill.
-Distrați-vă, spune el după care îşi îndreaptă atenția asupra următorilor invitați.

Înăuntru era plin de lume, la propriu.Unii vorbeau despre câteva subiecte politice iar alții despre câteva bârfe.Aproape toți aveau acel pahar de vin alb sau roşu în mâna stângă sau dreapta iar alții dansau un vals vienez despre care am citit într-una din cărțile de la biblioteca oraşului.