Capitolul 23

66 1 0
                                    

Din perspectiva lui Mattew

Doctorul iese din salonul în care Medison a intrat acum trei ore, vrrau să o văd dar parcă aş mai fi dorit să-l văd pe Aaron suferind.

-Domnule, spune doctorul punând mâna pe umărul tatălul lui Medison, îmi pare rău dar...mama lui Medi a făcut o faptă bună pentru fiica ei, spune medicul.

La dracu!La dracu!!!Nu trebuia să se întânple aşa.

-Soția mea..., spune tatăl femeii care m-a făcut să sufăr cum nimeni altcineva nu a mai făcut-o, cu lacrimi în ochi.
-Thomas, gata, trebuie să-ți revi, gata, spune tatăl lui Aaron.
-Ceva a fost ciudat, însă...în timpul operației, o lacrimă i s-a scurs lui Medison...
-Cum e posibil aşa ceva?întreabă mama lui Aaron.
-Este posibil ca în timpul operației, spiritul lui Medison să fi văzut lumea cealaltă, să fi trăit ceva intens alături de cineva drag care să o fi emiționat foarte tare, în aşa fel încât să se transpună în realitate însă am observat ceva neobişnuit, a rostit un nume, un nume cunoscut tuturor dar am o presimțire că ei în mod special.
-Ce a spus, mai exact, domnule doctor?întreabă mama lui Aaron.
-Medison, a rostit, de parcă ar fi pentru ultima dată: Aaron.

Poftim?Ce?Nu, nu, nu....asta nu e posibil...
Nimic nu mai iese cum trebuie, la dracu!

Ies din amărâtul ăsta de spital şi mă îndrept cu paşi repeze spre maşina neagră ce e parcată la câțiva metri de intrare.Am de discutat ceva serios cu Joshua.

Simt că explodez de nervi!

Intru în maşină şi o turez la maxim, măresc viteza la fel de repede cum s-au mărit şi nervii mei când am aflat că mama lui Medison a murit.Îmi pare sincer rău pentru tatăl lui Medison.

Intru în secția de poliție şi cer să vorbesc cu Joshua Miller.Imediat sunt condus spre o camera de interogatoriu, bănuiesc în care urma să fie adus şi şoferul ce a condus maşina care a izbit-o pe Medison.Mă aşez pe scaun şi imwdiat ce aud uşa ce scârțâie că se deschide mă încord dar aleg să nu privesc spre persoana care aş putea să o omor în momentul ăsta de nervi.S-a aşezat pe scaun şi m-a privit.

-Vă cer iertare, spune acesta cu o voce răguşită.
-La dracu, Joshua!!!strig eu.Ia zi, cu cât ai condus la oră?Nu de alta dar nu am chef să întreb polițiştii, spun eu cu mâinile în sân.
-50 la oră, spune acesta.

Bat cu pumnul în masă, doar aşa am impresia câ mă pot descărca de nervii ce au pus stăpânire pe fiecare venă.

-Incompetenți!TOȚI SUNTEȚI NIŞTE INCOMPETENȚI!!!țip eu.
-Îmi pare rău, domnule dar...când i-am văzut trupul fragil mi-a fost prea milă, trebuia să-l vedeți pe iubitul ei...era terminat, spune acesta.
-Ți-a fost milă, spun eu indignat.Ghici ce?Tocmai ce a trecut de operație cu brio, mama ei murind, spun eu arătând cu degetul arătător spre masă din Dumnezeu ştie ce motive.Un om nevinovat a murit, Joshua!!strig eu.
-Şi Medison e nevinovată, spune el întinzându-mi nervii la maximum.
-Nu, JOSHUA!NU E NEVINOVATĂ, M-A RĂNIT, MI-A ÎMPUŞCAT SUFLETUL ŞI L-A ARUNCAT LA CÂINI, PRICEPI?țip mai tare decât credeam că pot să o fac.N-are rost să-mi pierd timpul, o să putrezeşti în puşcărie, scuip cuvintele.
-Dar, domnule..a-ți spus...
-A bientôut!spun eu cu accent franțuzesc.

Sângele îmi clocoteşte în cap şi simt că-mi curg lacrimi pe obraji.M-a făcut să sufăr fără să-i pese cu adevărat de ceea ce simt şi a fugit în brațele lui, înlocuindu-mă.

Uneori planurile nu ies cum ne dorim şi ajungem sâ suferim chiar noi din cauza proprilor greşeli, exact aşa sunt eu dar promit că am să o leg de mine cumva..şi nu am să-i mai dau drumul niciodată, am să am grijă să fie a mea şi să o fac sa sufere cu fiecare secundă petrecută departe de "feblețea" ei scumpă.

Tot ce am vrut a fost să o fac să plătească scump pentru ce a fâcut iar pe el să sufere...

Iubire infinităUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum