Iubire infinită

Capitolul 3

Mattew se uita la mine iar eu i-am zâmbit discret cum numai eu puteam să o fac.Imediat ce am observat că s-a linişit am început să fiu atentă la discuția lor.

-Ăăm...Aaron, n-aveți idee unde e?întreabă tatăl tânărului.
-Nu, a mers şi el sus...nu te-ai întâlnit cu el?întreabă mama mutându-şi privirea spre mine.
-Nu, nu m-am întâlnit cu el.

Mint, ştiu că nu e bine dar nu am de ales.Mattew se uita la mine insistent la fel ca cei de la masă, urăsc să mint dar uite că o să ajung să mă urăsc.

-Eşti atât de frumoasă, îmi şopteşte Mattew.Diseară vreau să dormi la mine, spune acesta cu un zâmbet pervers.
-Mattew, şti prea bine că nu pot, spun eu gesticulând cu furculița în mână.
-Ba da, poți şi ştiu că vrei, spune acesta cu o respirație rece ce îmi făcea pielea să furnice.
-Mattew, nu pot, înțelegi?nu aşteptam un răspuns de la el, sunt încăpățânată şi dacă am zis NU este NU.

Sunt puțin cam bulversată de întâmplarea de acum 5 minute şi chiar mi-aş dori să dau timpul înapoi dar nu pot.Pur şi simplu nu pot.Nu mint pentru că ar însemna că aş spune că nu mi-a plăcut.Ba din contră, am adorat totul dar nu a fost bine ce am făcut...nu a fost bine deloc.

-Spune-mi că mă iubeşi, şopteşte acesta după care zâmbeşte.
-Te iubesc, Mattew.

Eram atât de concentrată la mâncare încât nu am observat că Aaron tocmai ce a luat loc în fața mea la masă, acum privindu-mă cu ochi înțepători.

-Medison, nu ai vrea să mergi cu Aaron să îți arate micuța noastră atenție pentru absolvirea facultății?întreabă mama băiatului.
-Nu era nevoie de o atenție, spun eu uimită dar în acelaşi timp cu un zâmbet pe buze, îndreptându-mi toată atenția asupra femeii ce mi-a adresat întrebarea.
-Ohh, scumpo...du-te cu Aaron, este ceva mic dar sper să-ți placă.

M-am ridicat de la masă imediat după Aaron şi mi-am întors capul în spate.Puteam observa furia lui Mattew ce ne-a urmărit până am dispărut din raza lui vizuală.
Ne-am oprit în fața unei camere, Aaron zâmbindu-mi.

-Medison, spune acesta încercând să facă contact vizual cu mine, te iubesc!

Nu ştiu de ce dar cuvintele lui m-au uns pe suflet, mă iubeşte?Cum?Nu ştie nici câți ani am...

-Serios?întreb eu fără puțină mimică.
-Da, nu ştiu...din prima clipă în care te-am văzut te-am plăcut nebuneşte şi azi, la această cină eşti mai frumoasă ca niciodată, mi-am dat seama că te iubesc din momentul în care am fost al naibii de gelos atunci când ai intrat pe afurisita aia de uşă cu nemernicul ăla la brațul tău.De ce îmi faci asta?Ştiu ca şi tu simți ceva pentru mine, văd asta în ochii tăi...

Nu puteam să spun nimic.Parcă, cuvintele refuzau să-mi iasă.Îmi e al naibii de ciudă când mi-i se întâmplă asta.

-Care este surpriza?întreb eu coborându-mi privirea.

A deschis camera şi pe pat se afla o cutiuță.Mi-a făcut semn cu capul să mă duc spre acea cutie frumos ambalată.

-Wow...ce frumoşi trandafiri, spun eu entuziasmată.

Simt un sentiment de nelinişte privitor la declarația lui de mai devreme.Totuşi, nu prea ştiu dacă e sigur pe sentimentele sale.

Trandafirii erau întradevăr foarte frumoşi, erau împachetați.L-am îmbrățişat pe Aaron care s-a bucurat de entuziasmul meu de copil mic care a primit o vată pe băț.

-Mă bucur că îți plac, spune acesta zâmbind.

Cred că ar trebui să cobor.Mattew a fost destul de deranjat de faptul că eu cu Aaron suntem singuri la etajul casei.Odată ce am făcut contact vizual cu viitorul meu logodnic, am simțit cum privirea lui mă taie în bucăți.Cu siguranță vrea să afle ce s-a întâmplat sau dacă Aaron m-a atins, nu prea îmi pasă..gândul meu stă doar la ce mi-a zis acesta înainte să intrăm în cameră.