Mincinoasa -Seria „Domnişoara Wilde": VOLUMUL I

Capitolul 10

Dimineața în „grota" celor doi fu extrem de însorită, chiar dacă vântul înțepa încă obrazul lui Margo, când aceasta se ridică de pe pământul tare, constrânsă de vezica ce aproape că îi exploda.

—Neața și pentru leneși, oftă Edward, pe al cărui braț dormise întreaga noapte. Margo rămase nemișcată, amintindu-și perfect ce făcuse cu o noapte în urmă. Își atinse buzele, fiind încântată de amintirea ce îi rămăsese întipărită după acel sărut de care și el era extrem de conștient. Măcar, de nu ar zice nimic...

—Leneși? Cred că e devreme...

—Este opt.

—Pentru mine e devreme, zise ea mândră, ridicându-se repede de lângă el și căutând cu privirea un loc în care să urineze. O, Doamne! Făcu ea când realiză că va trebui să iasă. Revin...

Edward tăcu, ca mai apoi să zică:

—Eu mă trezesc la cinci. Merg la sală. Mă întorc acasă și mă duc la muncă.

—Nu fac sală, bolborosi ea.

Bărbatul se ridică de jos își întinse spatele ce trosni numaidecât. Acum, după acel sărut minunat din urmă cu o seară, știa că trebuie să îi spună de planul său. Un plan care o va proteja prin două mijloace destul de logice. Întâi, trebuia să îl scoată de aici. Apoi,trebuia să o convingă cumva să intre cu el în apartamentul pe care îl închiriase în Country Motor Inn, singurul motel din zonă, pentru că de hotel, în acest loc, nici nu se vorbea.

Margo reveni, iar Edward întrebă:

—Gata de drum?

—Sigur, făcu ea, evitându-i privirea.

Însă pe tot parcursul drumului, Edward o privi cum se simte fâstâcită. Nu îi evita tentativa de a conversa, dar era vizibil rușinată de sărutul lor. O înțelegea, chiar dacă în imaginația lui se întâmplau mult mai multe decât un sărut aproape inocent, iar din această cauză se întrebă cum ar fi reacționat ea dacă el nu s-ar fi oprit.

Probabil că ar fi fost tot ea aia nervoasă, ar fi țipat la el și ar fi fugit în Alaska de data asta, ca el să nu o mai găsească niciodată. Își controlă râsul, și continuă să meargă, întrebându-se cât de tare trebuia să îi dea în cap pentru a o culca, astfel încât să o transporte în camera lui de motel.

***

—Eu mă opresc aici, lângă râu, zise ea. Ajung mai repede acasă... Presupun că ești cazat la Country Motor Inn.

—Da, răspunse el. Dar... nu mai sunt sigur că știu cum să ajung acolo..., minți. Mă poți ajuta?

—De ce aș face asta? Îl întrebă ea suspicioasă. Poate te rătăcești și te mănâncă un lup, iar mai apoi suntem cu toții fericiți.

Edward zâmbi. Femeia asta era în stare să îl omoare.

—Ei bine, trebuie să ajung la motel, dacă totuși vreau să plec de aici. Cum de îl voi găsi de unul singur?

—Hmm... dar de data asta Margo nu se mai împotrivi, ci porni înaintea lui pentru a-l conduce acolo. Știuse el că dacă va auzi de plecarea lui din acel loc, Margo va accepta să-l însoțească și îl va conduce.

***

Drumul i se păruse destul de dubios femeii, cu atât mai mult când el nu păru a fi uitat drumul vreo clipă.