The Connection

Capitolul 40 : "Calul negru"

 In timp ce ma uitam pe fereastra o frantura de amintre mi-a trecut prin minte. Eram la scoala apoi tata venise. M-am ridicat din pat pentru ca eram speriata de ceea ce mi-am adus aminte, am inceput sa tremur, iar apoi o alta amintire sosise. Una dupa alta. Am inceput sa tip, punandu-mi mainile la urechi, iar apoi lacrimile au inceput sa-mi curga. Tata venise in graba la mine, speriat. 

-Cleo, draga mea ! Cleo, vorbeste ! CLEO ! Spune el in timp ce eu tipam si tremuram. 

Cleo, hei, hei ! Sunt aici esti in regula ! Sunt aici ! Spune el, apoi ma ia in brate, dar privirea imi era terifiata. 

-De ce nu mi-ai spus ca mama e moarta ?! Spun eu cu lacrimile pe obraz, si cu fata palida. El se uita la mine mirat, iar apoi a inchis usor din ochi, si a incercat sa-mi explice. 

-Nu ! M-am saturat de explicatii, tata ! Gata ! Spun eu, apoi cobor in graba jos, luandu-mi haina si iesind pe usa. 

-Cleo ! Tipa tata din urma.  

Cleo, inceteaza, vino inapoi aici ! ACUM ! tipa tata catre mine, in timp ce eu fugeam, nu stiam unde dar fugeam. 

-George, esti acasa? Il sun, in timp ce inca tremuram si eram speriata. 

Am mers pana la George, era singurul loc in care ma simteam in siguranta, acum... Eram imbracata intr-un  hanorac negru, in papucii de casa cu blana roz si pufosi, si in pantalonii mei scurti de dormint. Ajunsa la George, am batut la usa, fiind ingetata de frig. George imi deschise, atunci cand ma vazut fata lui a devenit serioasa, si ma tras imediat in casa. 

-Ce e cu tine, asa..? 

-Am aflat George ! Spun eu, usor si cu tot corpul care imi tremura.

La auzul acestor cuvinte, George a ramas uimit, si se uita la mine, parca cu frica. Ne-am asezat pe patul lui. Am inceput sa-i povestesc de ce mi-am amintit. Tot timpul cat povesteam, privirea lui George era lasata in jos, iar mainile sale nu se mai opreau din miscat. Isi pocnea degetele, era nervos. 

-Cleo, vor venii intamplari, pasaje din care ai vazut si mai urate si dureroase ca astea. Cred si sunt sigur ca trebuie sa ramai aici cateva zile, in caz ca amintirile vor continua sa apara. Ti-am promis ca voi fii aici pentru tine. Spune George, in timp ce se uita cu privirea sa de "totul va fii bine, esti cu mine". M-am uitat la el, i-am zambit dar stiam ca asta este numai inceputul, si daca atat de tare ma durut doar amintirea asta, nu vreau sa-mi imaginez cum vor arata celelalte. 

Am ramas la George peste noapte, telefonul meu era plin de notificarile de la apelurille lui tata, Ciara si restul. I-am luat mana lui George care ma tinea strans in brate, apoi m-am ridicat din pat si m-am dus jos pentru a-mi face o cafea. Capul ma durea atat de tare, si nu aveam puterea necesara de a merge la scoala. I-am trimis un mesaj la Ciara in care i-am scris ca sunt la George, si sa nu-i spuna tatei. I-am spus sa imi aduca ceva de mancare, inainte de a merge la scoala, deoarece frigiderul lui George era complet gol. 

-Cleo, ce-i in capu' tau? Pleci asa de nebuna ! Pui pe toata lumea in alerta ! Spune Ciara, care avea in mana mancarea. 

-Vorbeste mai incet, George inca doarme. Am luat punga de mancare, si i-am pus si ei o ceasca de cafea. 

-Ce s-a intamplat, spune-mi ! 

-Mi-am amintit, Ciara.... ; aceasi fata ca a lui George aparuse si pe fata Ciarei. 

-Ce Cleo, ce ti-ai amintit... Spune Ciara cu o frica in voce. 

FLASHBACK 

Actiunea merge in trecut, atunci cand Cleo era plecata cu Anna si tatal ei.