The Connection

Capitolul 48 : "Revelatia"

Am plecat impreuna cu George catre hotelul in care eram cazati. Ploaia se oprise, un mic curcubeu aratandu-se de dupa norii negri. George mi-a dat jacheta sa, parul fiindu-mi ud din cauza ploii. Ne-am indreptat catre masina, pornind catre hotel.

-Pe unde a-ti umblat? Spune Ciara cum am intrat pe usa camerei. -Sunteti uzi din cap pana in picioare.

-Am avut o-o treaba, c-cu George. Spun eu, fiind inca coplesita de emotii.

-Nu Cleo, minti. Spune, apropriindu-se de mine, cu mainile-n san.

-Ciara, nu e timpul de o scena acum, te rog... Spune George, punandu-se in fata mea, oprind-o cu mana.

-Ok, bun. Vorbim mai tarziu, bine Cleo? Spune ea, dandu-se cu un pas in spate, asteptand un raspuns de la mine.

-Ok... Spun eu, uitandu-ma la ea, cu mainile-n san, lasand-o sa treaca pe langa mine impreuna cu Cole. George era in dreapta mea, inchizand usa dupa cei doi.

-E totul ok, Cleo? Asteptand el un raspuns de la mine. -Hei, uita-te la mine, Cleo... Se aseaza langa mine pe pat, intorcandu-mi privirea pierduta inspre el. -Gata, te-ai eliberat, e normal, o sa treaca de la sine. Sunt aici pentru tine, cu toti suntem aici pentru tine ! Spune el, luandu-ma de brat, tragandu-ma langa el, capul meu fiind asezat pe pieptul sau.

Trecusera cateva ore. Am dormit ceva timp, pentru a-mi putea reveni. M-am ridicat din pat, observand un biletel pe masa din fata patului. L-am luat in mana, citindu-l "Suntem jos, te asteptam acolo, ingerul meu! George" .

Citind mesajul, am inceput sa ma pregatesc. O pereche de blugi mulati, un tricou alb, si o camasa rosie in carouri legata in jurul soldurilor. Mi-am prins parul intro coada, lasata pe spate. Am iesit pe usa, lasandu-mi telefonul in camera. In timp ce asteptam liftul, o umbra vazuta in spatele meu imi atrase atentia. M-am intors, vazand liftul din spatele meu inchizandu-se. In el, nu se vedea clar cine era; se vedea sters o umbra neagra. Nu am luat in seama, liftul ajungand la etajul meu, intrand in el.

Indreptandu-ma catre George,Ciara si Cole, vad cateva persoane cunoscute, fiecare dintre noi fiind repartizati in mai multe hoteluri din Londra.

-Uite cine a coborat, iubirea mea ! Spune George, ridicandu-se de la masa, sarutandu-ma apoi tragandu-mi scaunul pentru a ma putea aseza.

-Multumesc. Spun eu, asezandu-ma, uitandu-ma la el.

-Esti ok? Spune Ciara, privirea ei transformandu-se intr-una serioasa si ingrijorata.

-Da, totul e bine. Ma bucur ca sunt aici cu voi, si ca toate sunt asa cum trebuie sa fie. Spun eu, luand mana Ciarei, in timp ce ii priveam pe toti.

-Cleo, George ! Hei, ce faceti ? Spune Kat, ducandu-se catre George, sarutandu-l pe obraz.

-Hei... Spune Harry, fiind stanjenit de comportamentul lui Kat.

-Harry, hei, ce faci? Spun eu, ridicandu-ma, imbratisandu-l. -Si voi sunteti cazati aici?

-A-a, nu. Am vazut ca sunteti aici, si ne-am gandit sa va facem o vizita. Spune Harry, asezandu-se impreuna cu Kat la masa.

-Maine e plecarea, nu? Spune Ciara, in timp ce serveste din whiskey-ul combinat cu Cola.

-Ciara, nu e cam tare pentru tine? Spun eu, privind bautura racoritoare a Ciarei.

-Nu... Spune ea uitandu-se mirata la mine, si in acelasi timp cu un aer de maturitate. -Ar trebui sa incerci si ti, stii nu?

-Nu multumesc. Ii zambesc eu, luand o gura de apa.

-Va vine sa credeti ca peste patru zile vom absolvii liceul? Spune George, tinandu-ma de mana.

-A trecut atat de repede, iar Cleo,

Harry, s-au atasat atat de repede de noi, de scoala. Au trecut doi ani de cand ne cunoastem, nu imi vine a crede ca se termina. Spune Ciara, privirea fiindu-i inundata de lacrimi de bucurie.

-Gata, ma faceti sa plang. Spun eu, luand un servetel stergandu-mi lacrimile. -Si, ce planuri aveti dupa ce terminam liceul?

-Pai noi doua vom ramane impreuna, iti garantez, nu scapi asa usor de mine. Spune Ciara, incepand sa rada. -Probabil ca voi face un curs in Belgia, am primit o scrisoare, si ma vor acolo. Spune ea, cu toti ramanand blocati, dar in acelasi timp fericiti pentru Ciara. -De sigur, Vei veni cu mine, Cole, nu?

-Desigur. Stii ca nu pot sta departe de tine! Spune el, sarutand-o.

-Dar voi? George, Harry, Cleo?

-Probabil ca eu si George ne vom muta impreuna ! Am hotarat asta acum cateva saptamani, si nu am gasit momentul potrivit sa va spun.

-O, Doamne, Cleo ! E perfect, ma bucur enorm pentru voi ! Sa ai grija de ea George ! Spune Ciara, ridicandu-se de pe scaun, imbratisandu-ma.

-O sa am, promit ! Spune George, privindu-ma cu un zambet larg pe fata.

-Voi ? Harry, Kat?

-Eu voi ramane o vreme aici. Zambeste el, asteptand raspunsul lui Kat.

-Voi ramane cu Harry, evident ! Spune ea, sarutandu-l pe obraz.

Nu imi venea sa cred cat de mult ne-am maturizat cu toti. Fiecare avea propriul tel in viata, dar simteam acel gol in stomac deja. Vroiam sa absolv liceul, sa fiu cu George, sa avem o familie, copii...dar totusi nu vroiam sa ma despart de ei, de persoanele dragi din viata mea..., cel putin cele care mi-au mai ramas. M-am ridicat pentru cateva momente de la masa, ducandu-ma sa o verific pe Anna. Cand am ajuns la etajul camerei, vad im fata mea persoana cu masca neagra, manusi negre si hanoracul negru. Incepe sa o ia la fuga, ducandu-ma dupa ea. Am luato pe scarile care se terminau la ultimul etaj, acela fiind acoperisul, acolo unde se ducea si ea, aceasta persoana necunoscuta.

Am ajuns pe acoperisul hotelului, inaltimea pana la pamant fiind una imensa. O vad cu spatele, uitandu-se catre soarele care apune usor.

-Hei ! Strig eu, apropiindu-ma cu pasi mici de ea. - Ce vrei de la mine, VORBESTE ! Tip eu, sperand sa se intoarca. -Da-ti jos masca... ACUM ! Astept sa se intoarca, ceea ce facea. S-a intors, uitandu-se prin masca care avea doar cateva punctulete in jurul nasului pentru a putea respira.

-DA-TI MASCA JOS ! AJUNGE ! Tip eu, tremurand toata. Vad cum isi aduce usor mana la masca, apucand-o de un capat, lasand-o sa gata pe pietrele care acopereau cimentul. Inima imi batea atat de tare, incat imi simteam bataile inimii pana im gat. Cand am vazut cine era sub masca, nu mi-a venit sa cred, ramanand blocata, cu ochii plini de lacrimi de teama.

-Mama?! Spun eu, vocea fiindu-mi tremuranda.

_____________________

Buna, imi pare rau ca adurat atat, dar nu am avut timp de loc sa scriu. Am stat treaz pana la 3 dimineata sa scriu acest capitol, dupa mine fiind cel mai bun capitol care v-a lasat cu gura cascata, si cu un suspin dupa ultima fraza.

Vreau sa va aduc amine ca mai este doar UN CAPITOL pana la marele final al cartii, care asa cum am mai spus va fi epic !

- Va multumesc pentru tot, va iubesc - ;)