Capitolul 16 : "Te rog nu pleca"

1K 52 4
                                    

M-am intors acasa. Ciara si Coloe inca erau acolo , cred ca erau ingrijorati. 

-V-am spus sa plecati ! Spun eu spre ei , apoi urc in camera mea.

-Stai , Cleo ! Spune Ciara , in timp ce ma opreste.

-Ce vrei ? 

-Imi pare rau ! 

Tac eu si ma uit la ea pentru cateva secunde.

-Ce rost mai au scuzele acum ? Spun eu , apoi tragandu-mi mana din mana ei.

-Sti ca nu am vrut sa se intample asta ! Spune Cole in timp ce se ridica de pe canapea.

-Hai , lasa-ma Cole ! Nu ai vrut sa se intample asta nu ? Atunci de ce ai pornit masina aia stupida ? Spun eu in timp ce urc scarile.

-A fost ideea lui George ! Tipa el .

Am stat un moment , apoi mi-au venit in minte toate momentele din aceea seara , chiar si explozia. Nu vroiam sa cred ce a spus Cole , de ce ar spune George sa-l lasam acolo si sa plecam ? 

-Nu-mi vine sa cred cat de plin esti de tine ! Tip eu in timp ce lacrimile imi curg usor.

Pleaca ! Plecati amandoi , nu vreau sa va mai vad in viata mea ! 

-Cleo...! Spune Ciara in timp ce Cole o ia de umar.

Am intrat in camera mea , inchinzand usa , apoi m-am dus direct la baie. M-am uitat in oglinda , eram atat de transparenta , atat de slaba.Cearcanele parca imi ajungeau la picioare. M-am gandit la tot ce mi-sa intamplat in ultimele doua luni de cand sunt aici. Toata viata mea s-a schimbat. L-am intalnit pe George , iar de aici totul a inceput sa se schimbe.

De ce trebuia sa traiesc eu aceasta viata , de ce trebuie sa sufar atat de mult ? Ce am facut rau ca sa fiu pedepsita ? Am intrat in dus , pentru a-mi reveni cat de cat . Eram satula de lacrimi si lacrimi. Trebuia sa-mi revin. 

Dupa ceva vreme , am iesit din dus. Am coborat pentru a-mi lua ceva de mancare. Atunci cand am vrut sa iau untul de arahide mi-a picat un biletel. L-am ridicat si am vazut ca scria : "Te iubesc , Cleo. Esti ingerul meu pazitor" . Era biletelul pe care mi-la dat George in urma cu cateva saptamani , dupa ce mi-am revenit din coma. L-am luat cu mine , punandu-l intr-un loc pe care doar eu si George il stiam. 

Mi-am uscat parul apoi am coborand pentru a-mi face ceva de mancare. In timp ce intingeam untul pe paine , telefonul imi suna. Am vazut ca era Lucy , i-am raspuns.

-Da Lucy ? 

-Cleo , ma bucur ca mi-ai raspuns , ce faci ? 

-Uite , imi pregatesc ceva de mancat.

-Esti acasa ? 

-Tu ce crezi ? Daca imi pregatesc ceva de mancare ? 

-Poti sa fi la bufet suedez ...

-Da , Lucy , sunt acasa ! Spun eu razand.

-Ok , vin pe la tine in cateva minute.

-Bun , te astept ! Spun eu , apoi inchizand apelul.

Dupa cateva minute , asa cum promise a aparut si Lucy . 

-Hei ! Spune ea in timp ce ma pupa pe obraz.

-Hei ! Vrei si tu o felie ? 

-Nu , mersi . Vreau un ceai . 

-Ok . Spun eu si ii zambesc.

Dupa ce i-am facut ceaiul , si dupa ce am pregatit cele doua feli cu paine si unt de arahide , m-am asezat langa Lucy pe canapea.

-Si , cum esti ? 

-Cum sa fiu , incer sa trec peste ce ati facut voi si peste ce s-a intamplat !

-Cleo , sti ca nu am vrut sa se inta-

-Nu , Ciara ! Spun eu intrerupando. 

M-am saturat sa aud scuza ca voi nu ati vrut sa se intample , sau ca nu ati stiut ! Faptul este  consumat deja ... George nu mai este ! 

-De unde sti ? Spune ea , si ma ia de mana.

-Cum adica ? 

-Nu au gasit nimic ! 

-Lucy , daca explodezi , corbul tau explodeaza si el , sau mai rau arde ! 

-Cleo , asculta-ma ! Nu renunta , poate George traieste ! 

-Nu , gata ! Nu vreau sa-mi amintesc din nou. 

In timp ce vorbeam cu Lucy am primit un mesaj .

-Ce scrie ? 

Cand am vazut am ramas masca , eram speriata . In mesaj scria : " Tu si micul tau Romeo ati scapat , dar nu se termina totul aici , sa sti ! " . Era un mesaj anonim , la fel ca cel pe care l-am primit inainte de a fi rapita . Si ce vrea sa spuna prin "Tu si micul tau Romeo ati scapat" ? Oare era posibil ca George sa fie in viata ? 

The ConnectionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum