Capitolul 50 : "Sfarsitul"

460 22 3
                                    

Am ajuns impreuna cu Harry si mama inaintea celorlalti. Am intrat in casa, privind-o pe mama. Era atat de straina, nu stia nimic, i-se parea ca este o straina in acea casa..., ceea ce era, era o straina, dar a venit timpul sa fim insfarsit cu toti fericiti. 

-Cum ti-se pare? 

-....poftim? Casa e superba, Cleo ! Spune ea, fiind pierduta, uitandu-se prin toate camerele.

-Dupa "moartea" ta, Anna cu mine si tata ne-am mutat aici, am spus ca acesta va fi "un nou inceput", ceea ce a si fost pentru noi toti. Aici l-am intalnit pe George, si nu voi regreta niciodata ca ne-am mutat. Aici am descoperito pe noua Cleo. O Cleo mai puternica....

-Nu doar mai puternica, ci si mai ambitioasa ! Intervine Harry, apoi vine langa mine si-mi zambeste. 

-Nu imi vine sa cred cat de rapid a trecut timpul, parca ieri am sosit aici, si eram un strain total, iar acum... uita-ne pe toti aici, in familie ! Zambesc eu, privirea fiindu-mi indreptata catre mama, care statea in capatul scarilor, cu lacrimile in ochi, uitandu-se la noi. 

-Te iubesc Cleo, nici nu cred ca stii cat de mult va iubesc pe amandoua ! Spune ea, venind si imbratisandu-ma. 

De afara se auzise trantitul unei usi de masina, dandu-mi seama ca sunt George si restul. Am iesit afara, ajuntandu-i cu bagajele. Eram cu Harry la masina, asteptand sa scoata bagajele. 

-Si ce o sa faci, dupa ce se termina liceul? Spune el dintr-o data, eu tresarind, stand putin pe ganduri. 

-Probabil vom redeschide sediul, si il voi conduce cu mama, cel mai probabil, voi merge la facultate, si sper ca dupa toate astea..., sa am o familie fericita cu George ! Spun eu, zambind cand am deschis subiectul familiei impreuna cu George. -Tu? 

-Eu..., eu o sa mai stau ceva timp pe aici. Spune Harry, in timp ce se intinde dupa ultima valiza lasata pe locul din spate.

-Cu Kat? Spun eu, ajutandu-l, luandu-i valiza din mana. 

-Kat? Cleo, eu si Kat ne-am despartit. Spune el, cu o privire trista, apoi se uita in ochii mei. 

-Ce? Cand? De ce? Spun eu surprinsa la auzul acestei vesti. 

-Prea multe intrebari, la care vrei sa-ti raspund prima? Spune el, ironic, luand cele doua valize in mana, mergand catre intrare. 

-Toata de-o data daca poti ! Spun eu, din spatele lui. 

Dupa ce am despachetat cu toti ne-am asezat la o masa in familie. Am inceput sa povestim, sa radem, sa prezicem cum v-a fi vitorul nostru, a fiecaruia. Maine era marea zi, in care absolvim liceul. Sentimentul de dor si-a facut aparitia mai repede decat ma asteptam. Dupa ce Cole si Ciara au plecat impreuna acasa la Cole, George si Harry s-au dus sus, pentru a vedea un meci de fotbal. 

-Doarme? Ma intreaba mama, in timp puneam o patura peste Anna, care adormise. 

-Da. Zambesc, apoi ma duc in bucatarie, stand de vorba cu mama. 

-Cleo, ce o sa faci dupa ziua de maine? Spune ea, asezandu-se langa mine.

-Nu stiu, m-am gandit ca vrei sa redeschidem sediul, dupa ce a fost distrus atunci cand i-au rapit pe Anna si.....si tata.... 

-M-am gandit la asta, dar nu te poti baza doar pe acest lucru, trebuie sa mai ai o varianta. Spune, in timp ce se uita in ochii mei, apoi isi pune mana peste a mea. 

-Voi da pentru facultate, cat de posibil. Voi merge cu bursa de merit. Spun eu, sprijinindu-mi mana de cap. 

-Bursa de merit? Dar nu ai nevoie, ne permitem sa te ducem la o facultate. Spune ea surprinsa. 

The ConnectionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum