ÎNCEPĂTOR

Capitolul 36-Nu-l pot urî.

I don't know who's gonna kiss you when I'm gone.

So I'm gonna love you now, like it's all I have.

I know it will kill me when it's over.

I don't wanna think about it, I want you to love me now.

La fel ca în celălalt caz, vă sugerez să daţi play cât citiţi. Lectură plăcută!

-De ce te încăpăţânezi aşa?întreabă enervat Stephen.

Mă opresc din înaintat şi mă întorc spre el oftând.

-Plec, Stephen. Aşa cum s-a hotărât, părăsesc casa şi frăţia, îi spun eu pe un ton cât mai hotărât.

Adevărul este că mă doare teribil de tare faptul că trebuie să las totul în urmă.

-Rămâi în noaptea asta, pleci mâine, continuă Stephen.

-O să chem un taxi şi o să înnoptez la cămin, îi spun eu în schimb. Voi vorbi mâine dimineaţă cu directorul şi, mă opresc din vorbit pentru că nu mai pot continua.

Inspir adânc aer şi vreau să-mi continui şirul gândurilor, dar Stephen mă întrerupe.

-E miezul nopţii, nu o să găseşti niciun taxi convenabil la ora asta.

Oftez stresată, apoi decid să cedez. Încerc să îi zâmbesc în momentul în care dau să îi spun ceva.

-Te duc eu, spune el dintr-o suflare înainte să pot articula ceva. Şi nu accept niciun refuz, continuă în timp ce ridică un deget spre mine pentru atenţionare.

Câteva minute mai târziu, mă aflam în camioneta lui Stephen, parcurcând distanţa de la casa frăţiei la cămin. Drumul era aproximativ gol, iar o linişte apăsătoare plana între noi. Tot ce se auzea în autovehicul era sunetul respiraţiilor noastre, lucru care m-a făcut să-mi amintesc de cele petrecute înainte ca Gabriel să dea buzna.

-Scuze, mă scoate el din reverie.

Mă întorc spre el, numai să îl găsesc concentrat la drum.

-Treci printr-o perioadă grea, eşti nevoită sau mai bine spus, obligată să-ţi părăseşti prietenii.

Continui să îl privesc atentă în timp ce el mi se confensează pe un ton scăzut.

-Nu vreau să te derutez şi mai tare, continuă şoptit. Nu vreau să te stresezi cu mine, poţi să-ţi închipui că sărutul nici nu a existat dacă vrei, mai spune după ce oftează din toţi rărunchii.

Mă doare să-l văd aşa. Se îngrijorează pentru mine şi îmi este mereu alături. Mă întreb cum de l-am ratat. Dintre toate variantele, eu m-am îndrăgostit de cel care mă urăşte. Dar dacă vrea ca eu să îi împărtăşesc sentimentele, atunci felicitări Gabriel. După seara asta, cu siguranţă nu mai pot spune că te iubesc.

-Stephen, este în regulă. Sper că vom putea fi prieteni în continuare, îi spun ezitând.

El inspiră adânc aer, dar nu se întoarce spre mine când îmi răspunde:

-Prieteni. Normal că vom fi prieteni, spune iar mie mi se frânge inima.

Deocamdată nu pot face nimic, dar sunt sigură că va îndeplini un rol esenţial în procesul de uitare a unei anumite persoane.

Portarul a acceptat să ne lase să intrăm, iar datorită farmecului lui Stephen, am convins-o şi pe femeia de serviciu să ne dea cheia fostei mele camere.