Capitolul 15.De ce ma simt asa?

835 53 8
                                    

Pov Chris
Simteam ca innebunesc.Nimeni nu imi spunea nimic,toti alergau dintr-un capat in celalalt si nimeni nu ma ajuta.Nu imi spuneau nici macar un cuvant,am incercat sa ii opresc si sa ii intreb daca era bine. "Imi pare rau,dar ma grabesc!",asta era tot ce ziceau...

Au trecut in jur de 4 ore in care eu am stat si m-am leganat pe scaunul de asteptare de langa salon...Si insfarsit a iesit doctorul...

-S-a trezit,dar....

Atat am vrut sa aud,nu m-a mai interesat nimic altceva.Cand am intrat in salon si i-am vazut ochii albastri nu stiam cum sa o strang mai tare in brate,dar ceva nu era ok,ea nu ma imbratisa inapoi...I-am dat drumul si i-am luat chipul in palme,privirea ei era goala...nu stiu sa explic dar parea ca nu simte nimic,se uita la mine speriata si atat,pana o intrebare adresata de ea m-a lasat cu gura cascata...

-Cine esti?~cu glasul ei subtire,parca de data asta inocent,mult prea inocent pentru ea...
-Nu iti amintesti cine sunt? .....Dar tu stii cum te numesti?
-Scarlet Black,mi-au spus doctorii...De ce sunt aici?
-Ai avut un accident...
-Serios?
-Tu nu iti mai aduci aminte nimic,nici macar cu ce te ocupi? Sau cum ii cheama pe prietenii tai?
-Nu...

Pov Scarlet

-Tu nu iti mai aduci aminte nimic,nici macar cu ce te ocupi? Sau cum ii cheama pe prietenii tai?
-Nu....~nu stiam daca am spus ceva rau sau nu dar ma simteam vinovata.
-Î-îmi pare rau...?~raspunsul meu a iesit mai mult ca o intrebare
-Nu,nu trebuie sa iti para,iti vei aminti sunt sigur de asta...
-Multumesc,....
-Chris.
-Multumesc,Chris!

☆O saptamana mai tarziu☆
Am fost externata din spital si am plecat spre "casa mea" impreuna cu baiatul care mi-a fost alaturi in zilele astea,Chris...Chiar apreciez faptul ca ma ajuta sa inteleg ce se intampla sau ce s-a intamplat...
Din cate am inteles noi ne aflam la spitalul din Manhattan,chiar daca noi locuim in L.A. ceea ce mi s-a parut si mai ciudat.  Am oprit undeva la periferia orasului in fata unei case foarte mari ,poate chiar vila...dar e drept ca,Chris nu parea a fi orice avocat...asa ca m-am gandit ca isi permitea o casa ca asta.

-Si aici locuiesti tu...
-P-p-poftim?~raspunsul meu i-a starnit un chicot din partea ...vai ce dragut e cand rade...stai ce....
-Da,Scarlet,asta este casa ta!~spune cu un zambet larg pe buze si eu raman fara cuvinte...nu ma asteptam sa locuiesc intr-o casa asa mare,ma asteptam la un apartament sau ceva mai mic...

Dupa cateva minute mi-am facut curaj si am intrat in casa...sufrageria era modern decorata...se pare ca eu chiar am gusturi bune...dar ceea ce mi-a atras sau cei ce mi-au atras atentia au fost cele 8 persoane ce se aflau in casa...

-Buna,Scarlet,eu sunt Andrew!~spune un baiat dragut in timp ce imi intinde mana...dar pana sa o apuc o fata blonda sare pe mine la propriu si ma imbratiseaza dupa cateva secunde bune imi da drumul si cu un zambet mare imi spune ca o cheama Maya...toti s-au prezentat si am aflat ca acea fata ,Tara,este verisoara mea..

-Chris?
-Da?
-Putem sa vorbim putin intre patru ochi?
-Desigur,haide vino cu mine!

Iesim amandoi pe terasa si dupa ce admir putin curtea din spatele casei,il intreb:

-I-am cunoscut pe toti pretenii mei ,dar am o intrebare...parintii mei unde sunt?~dupa privirea lui mi-am dat seama ca nu stia cum sa imi raspunda
-Pai.....tatal tau este plecat din oras si se va intoarce maine,iar mama ta....~a ezitat sa continue propozitia
-Mama mea....
-A decedat acum cativa ani...~nu stiam cum ar trebui sa reactionez...daca ar trebui sa fiu suparata,trista sau macar sa simt ceva...dar nu pot reactiona...nu stiu cum...nu stiu daca am iubit-o,daca am urat-o sau macar ce s-a intamplat...asa ca am preferat sa raman in tacere...


Nu stiu daca va placut capitolul insa nu prea stiu ce sa mai scriu...daca aveti vreo idee ce ari vrea neaparat sa apara in carte nu ezitati sa mi-o spuneti!Scuzati greselile dar capitolul a fost scris in masina

O Gaşcă Unită (Mafia Black) Vol 1,2 & 3Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum