10 Gloante [H.S.]

44. Pune-ma la incercare

-Dom nu era in Brazilia? Il intreb pe Niall in timp ce pasim pe trotuarul lung al casei.

-Azi dimineata a ajuns, spune mai mult in soapta dar nu ma grabesc sa-l intreb de ce. Politia a reusit sa-l detecteze punandu-i un GPS sub masina. A fost nevoie sa fuga si noroc cu Harry, adauga si eu imi dau ochii peste cap. Ar trebuii sa-l intrebi pe Harry mai multe detalii, adauga.

-Da sigur. Stii bine ca noi... adica el, nu vrea sa-mi vorbeasca, iar eu nu o sa-i fac jocul, spun si ne oprim in loc, lasand-ui pe ceilalti in fata.

Nu ma asteptam ca Dom sa aiba o alta casa in orasul vecin. Ma bucur ca ii merge bine.

-Are si el motivele lui, poate nu ar trebuii sa-l mai acuzi, il apara Niall. Nu i-am raspuns nimic inapoi, doar i-am aruncat o privire scurta si mi-am lasat capul pe o parte, in semn sa mergem odata inauntru. Mi-e dor de Dominic.

-Si Barbara? Intreb, in timp ce ea cu Harry sunt cu mult in fata noastra. Inca ma doare indiferenta lui...

-Ea e iubita mea si lucreaza cu noi. Ne-am cunoscut la un schimb de arme... mai repetate, rade si eu zambesc.

-E draguta si pare de treaba, spun in timp ce intram in casa si trecem pe langa un birou. Chiar nu o sa ma astept niciodata sa-l vad pe Dom lucrand ceva la vre-un birou, si doar imiaginandu-mi ma imbufneste  rasul.

Am coborat pe scari pana ce am ajuns la garaj cu iesirea la curtea din spate. Evident, capul fratelui meu drag e ingropat mereu in motoare, dar de data asta e masina lui mult iubita, Charger 1970. Eu zic ca e un monstru, istoria acelei masini e tulburatoare.

Ceea ce ma face sa ridic sprancenele de surprindere e prezenta lui Latty. Edward a facut o treaba buna ca a lasat-o sa plece.

-Dom, strig si alerg spre el sa-l iau in brate. Fata lui se luminea si ma strange tare la pieptul lui tare.

-Era si timpul sa te intorci, rad iar corpuril noastre se indeparteaza.

-Letty... si-a recapatat memoria? Intreb in soapta si sper din tot sufletul sa nu ii fi spus despre vre-un avort.

-Nu, dar totul a inceput de la inceput. Mormaie si eu aprob.

-Ai primit scrisoarea mea? Da, in timp ce eram sub aripa lui Braga i-am scris lui Dom o scrisoare unde i-am explicat tot ce se intampla, dar mai ales sa nu-si faca griji si sa ma caute, plus ca scrisoarea aia trebuie sa ramana confidenta. El arpoba din cap.

Ma uit in jur sa vad daca e cineva in preajma noastra, dar nu. Toti erau in curtea din spate, povesteau si isi savurau berea. Harry mi-a aruncaf o privire profunda, iar sufletul meu se zbate acum. Dar Mia o sa plateasca.

-Dom... Braga e mort, spun in soapta si cat pot de serioasa.

-Stiu, idiotul a baut pana a cazut pe scari. Pufneste

-Nu... adica l-am omorat, strang din ochi.

Pe fata lui apare un usor zambet mandru, ceea ce ma face mai increzatoare.

-Vanessa, spune usor razand. Nu e ca si cum te-as felicita, dar ai reusit ceva ceea ce tata nu a reusit.

Da, nu e nici pe departe lucru ce trebuie sarbatorit, insa cred ca asta e tot ceea ce a meritat, chiar daca e vorba de viata unui om.

-Si asta nu e tot, chicotesc usor analizandu-mi faptele. Sunt o scorpie pana la urma. L-am lasat falit, adaug si zambetul lui Dom creste.

-Ce ai facut cu banii? Intreaba Dom, ma cunoaste inndeajuns incat sa-si dea seama ca nu i-asi pastra nici in ruptul capului, spun si mai arunc o privire spre curte... sau spre Harry.