10 Gloante [H.S.]

42. Bella

-Stai linistita, nu am venit aici pentru tine. Gangura in timp ce se lasa pe spatarul scaunului.

-A, nu? Si atunci de ce m-ai scos de sub dus?

-Nu puteam sa te las sa mori criogenizata.

-Vai, multumesc. Ii raspund sarcastica si iau perna in brate. Separe ca parul meu e inca ud.

-Plus ca am nevoie sa aflu ceva comun noua, devine mai serios.

Sper sa nu fie ceea ce ma gandesc eu.

-Vreau sa-l vad...

-Pe cine? Intreb si dintr-o data devin intimidata de raspunsul pe care il banuiesc ca-l va da.

-Pe copilul nostru, Vanessa.

Da, stiam eu. Zici ca e un inger cazut din poalele lui Dumnezeu, care acum sa trezit. Vestea o sa-l enerveze si tot calmul care il inconjioara se va transforma in ura. Ura si mai mare fata de mine.

-Unde e? Intreaba din nou si eu tot ce pot sa fac este sa ma gandesc la cum sa-i dau vestea. Fie ce-o fi. Am reusit sa trec peste, va trece si el.

-El nu este, spun tacuta.

-Cum adica nu este? Si incepe sa rada, iar gropitele lui irezistibile incep sa-si faca aparitia.

-Nu... sa nascut.

-Ce-a facut? Se ridica din scaun si deja simt energia negativa care iese din el.

-La naiba, Harry. Spun si ma ridic si eu si ma indrept spre el. Inainte sa fi venit tu la cladirea aia eu am trecut printr-un avort. Am fost lovita in stomac iar eu mi-am pierdut constiinta. Cand m-am trezit am aflat ca copilul a fost extras din mine fiindca a murit, strig la el si simt cum vena principala de pe gatul meu se intareste, dar si lacrima apare.

El doar statea si se uita cu sprancenele incruntate la mine.

-Nu sa nascut... spune aproape nemiscat si in soapta.

-Nu, Harry. Tu crezi ca mie imi pare bine? Habar n-ai tu ce rau m-am simtit in zilele alea, vroiam sa mor, dar vroiam si sa lupt pentru ceea ce sa dovedit a fi in zadar.

-O fi serioase, spune razand si isi duce mana la barbie.

-Tot o crezi pe ea, nu? Mormai plictisita.

-Da, a dovedit ca merita iubirea mea mai mult decat o meritai tu! Intinde degetul aratator spre mine.

-O da? Chiar asa de bine te satisface tradatoarea aia? Asa de buna e la sexul oral?Pun pariu ca inca ti-e dor de sarutarile mele.

In secunda urmatoare imi presez buzele de ale lui. Chiar daca aveam tensiunea ridicata la maxim, sarutul lui e cel mai bun remediu. Simt cum picioarele mi se inmoaie si trebuie sa recunosc ca mi-a fost dor de gustul lui.

Mainile lui se opresc pe umerii mei si ma impinge atat de tare incat ma desprind de el. Parea nervos si ma enerveaza ca nu zice nimic, doar sta si se uita la mine.

El tocmai ma respins?

-Ce dracu? Ridic mainile in lateral dar si tonul. Ma indrept spre usa si o deschid . Iesi afara in momentul asta, adaug.

In momentul asta ma simt ca un motor care este turat la viteza maxima. Nu e usor sa fi respins.

Harry se uita adanc la mine, dar eu imi intorc privirea in pamant. Pot simtii cum pasii lui lovesc parchetul cu putere si se indreapta spre usa. Dar ma insel. Se opreste in fata mea si din cateva miscari ma ia de talie si ma izbeste cu putere de dulap, atat de tare incat un strigat mic acopera intreaga camera.