10 Gloante [H.S.]

38.Menta

-Wow, separe ca ai suferit mult, si sincer imi pare rau. Nu inteleg... usa acestei case e mereu deschisa si poti pleca cand vrei. In plus, de ce nu ai ramas cu Harry aseara?

-Pemtru ca sunt constienta da faptul ca ar fi incercat sa-l omoare pe Harry inca odata, iar eu as fi ajuns din nou aici.

-Inteleg... Vreau sa stii, in cazul in care ai nevoie de ceva sunt aici, fie ca e vorba de Braga fie ca nu.

-Mersi, ce pot spune? Am fost indepartata de fericirea mea si adusa aici. In fine, tu urmezi, spun si ma asez mai bine intre pernele pufoase si reci. El statea la marginea patului.

-Braga nu e tatal meu. Mi-a ucis adevaratul tata din gelozie, iar mama rataceste undeva in lumea asta. Mama era prima iubire a lui Braga, inca din adolescenta. I-a jurat ca daca el nu o sa fie fericit, nu o sa fie nici mama. Acum cativa ani Braga a aflat un secret care o poate infunda pe mama in inchisoare si pe tata l-ar fi socat, nici eu nu stiu. Idiotul de tata actual  a mituit-o si a amentintat-o si astfel a fost nevoita sa intretina relatii sexuale cu el. Tata a aflat si cand au dat ochi in ochi au inceput sa se lupte. Avantajul lui Braga a fost ca a avut pistol si l-a nimerit pe tata in tampla. Pe mama a dus-o departe, habar nu am unde dar am cautato tot timpul.

-Cum ai ajuns aici?

-Pe atunci aveam vreo 15 ani, Braga de atunci vroia sa ma aduca aici, deoarece nu avea copii si copilul persoanei iubite era ideal pentru el. Am revuzat mereu sa ma aduca, dar a avut grija sa nu fiu angajat nicaeri. Eram doar un pusti si eram nevoita sa renunt la scoala, la prieteni pentru a castiga bani si a ma intretine. Cum spuneam, dupa 3 ani Braga ma cautat si ma gasit in cel mai oribil mod: cersind. Ma recunoacut si prima lui reactie a foat sa rada. Mi-a facut din nou aceasi oferta, iar eu obligat de imprejurari am acceptat si asa am ajuns aici, dar Braga nici acum nu mi-a castigat respectul.

-Totusi, ii zici "tata".

-Faza e ca ma obliga...

-O poveste trista si de asemenea sunt sigura ca noi nu suntem singurele victime.

-De acea ar trebui sa il oprim din a mai face rau si sa-l dam cumva pe mana politiei.

-Nu, spun si ma ridic in piciore. Vreau sa sufere, mi se pare o pedeapsa prea mica sa fie inchis. Vreau sa simta ceea ce am simtit  si eu, sa isi ceara scuze in genunchi.

-De acord, dar... trebuie sa inventam un plan, primul pas-

-Sau al doilea, il intrerup eu zambind. Ma asez inapoi intre perne si incepem sa ne gandim. Nu imi dau seama ce ar putea sa-l distruga, adica el are de toate si nimic nu pare sa-l inmoaie.

-Draguta bratara, e rubin? intreaba si la inceput nu imi dau seama la ce se referea.

-Aaa, da. E de la Harry, spun si incep sa ating bratara, sa o simt intre degete. Inca trebuie sa aiba amprentele lui Harry si am zambit in sinea mea cand mi-a facut surpriza pe roata aia uriasa. Era asa de dulce. Probabil la costat multi bani.-Asta e!

-Ce anume? Intreaba ingandurat Edward.

-Banii!

-Braga a lucrat toata viata pentru a strange averea pe care o are acum.

- Exact, durerea o sa fie si mai mare. Cu siguranta o sa fie surprins sa vada toti banii in contul meu.

-Buna idee, o sa lucram in echipa si o sa aflam parola contului sau. O sa facem o tranzactie direct in a ta si o sa fie razbunarea perfecta. Dar cum putem afla?

-O sa ma angajez la vreo firma de a lui, la care este implicat cel mai mult, spun si ma scarpin dupa ceafa. Inca aveam parul ud, iar firele scurte ce nu ajungeau pana la coc imi dighilau spatele.