10 Gloante [H.S.]

33.Pasul numarul 1

Gratiile celulei s-au deschis si tot cea ce pot sa fac este la cum sa inceapa razbunarea mea. Vreau sa fie una memorabila si dureroasa, la fel cum a fost cu mine.

Urcam scarile intunecate si ne indreptam spre iesire. Afara batea soarele cu putere, facandu-ma sa imi duc mainile la ochi. Acestia au lacrimat instantaneu, deoarece n-au mai facut contact cu asa ceva de mai bine de o saptamana. Insa am o intrebare care-l face pe Braga sa se opreasca.

-De ce tocmai eu, sunt multe fete mult mai finute si mai frumoase. De ce o fata dintr-un bordel, cand puteai sa alegi pe cineva dintr-o familie instarita si cu un viitor stralucit?

-Esti o partid buna pentru fiul meu, provii dintr-o familie buna, tatal tau a fost cel mai mare dusman al meu-

-Pana l-ai omorat, isi da ochii peste cap si continua.

-...iar dusmanul meu nu poate sa fie ori cine, si crede-ma: am cercetat trecutul tau, la fel si ce ai facut in acest bordel. Nu te-a atins nici un barbat, continua fara sa ma bage in seama.

-Tu stii ca eu as putea sa te omor cu mainile mele pentru tot ce mi-ai facut. Stii ca iti pot infinge un cutit in spate, sau un glont in cap ar perfect.

-Tu? spune si isi da capul pe spate de ras. Nu prea cred. Acum haide, ne asteapta casa.

Deschide usa spre libertate, adica usa mare din sarma de fier peste care a sarit Mia. Sper sa fie bine.

Un vant usor imi face suvita sa zboare in spate si imi dezveleste umarul, iar odata cu el faptul ca as putea fugii. Insa nu e bine, nu as ajunde departe, Braga are pistol si un cuvant care mi-a devenit sfant: Razbunare.

In fata noastra a aparut un Audi A8, daca nu ma insel, si chiar arata bine.

-Intra, imi deschide Braga usa din dreapta soferului.

Nu puteam sa nu remarc faptul ca se comporta ca un domn, ma bucur cel putin ca nu e un asa mare nesimtit precum il credeam, dar ochii lui il tradeaza. Tot cea ce imi doresc este sa ii infing um cutit in spate, dar moartea ar fii o pedepsa prea mica si ma abtin al naibii de tare sa nu strig la el. Trebuie sa ma comport bine... insa nu cred ca o sa reusesc.

Odata cu pornirea masinii in care eram, in urma noastra au pornit alte 2 masini.

-Garzi de corp, spune cand observa nelamurirea mea. Stii, nu e usor sa conduci cea mai mare mafie din Europa si America.

-Ai noroc ca l-ai omorat pe tata, altfel erai tot pe locul 2, spun si ma infunda un ras. Am aruncat o privire la el si ma privea iritat, dar ma bucur ca l-am enervat. O sa o fac de ori de cate ori am ocazia.

Nici nu am observat cand masina a oprit, dar cand am deschis usa masinii in fata mea a aparut o casa uriasa, cu peluza taiata la perfect... Casa este la fel sau chiar mai mare ca cea mostenita de mine din nordul Londrei. Din cate am inteles acum ne aflam in sud-estul Britaniei, super.

Urc 2 trepte, bineinteles sunt in spatele lui Braga si imi deschide usa, iar eu intru fara sa ii multumesc. Inca nu imi vine sa cred ca o sa ma casatoresc cu fiul lui Gerard Braga. Daca ar trai tata si ar afla cred ca s-ar fi ascuns in pamamt de rusine... si de ce nu? Ar fi put fi si un motiv de impacare intre cele 2 tabere.

-Angela, cheama-l te rog pe fi' meu jos. Wow, cuvant nou in vocabular.

Trebuie sa recunosc ca sunt putin incordata, dar am preferat sa o urmaresc pe Angela din priviri, cum creeaza un sunet ascut si puternic tocul cand face contact cu marmura neagra care e pe scari, dar si sub picioarele mele. Imi puteam vedea reflecsia, si parul imi statea oribil.

Mi l-am lins putin cu palma incercand sa-l fac sa stea cat mai bine, nu vreau sa fac chiar o impresie rea.

M-am intors cu spatele spre scari cu candul ca o sa-l vad cand o sa fie la acelasi nivel cu mine. In spatele meu se auzeau deja pasii care se indreapta spre noi.