Capitol X

367 12 0
                                    

,, Sunt o umbra în viața ta...,,

Dis de dimineață, în soarele timorat al Auschwitz.ului, Gerda s.a odihnit onorabil ,având în vedere ca nu mai era apel.
Perla, una dintre pitici , a sărit deodată în patul ei făcând.o sa scoată un țipăt ascuțit de spaima.

- Ce țipăt! Stai liniștită , sunt eu , Perla .

- M.ai speriat de moarte ..

- Scuză.mă . Am vrut sa.ti urez un bună dimineața și sa.ti spun ca trebuie sa mergem sa luam masa.

Gerda se ridică aranjându.si parul , urmat de rochie. A ieșit afara alături de Perla și de ceilalți pitici. Pe drum , femeia pitica a grăbit pasul depărtându.se încet de ceilalți, în același timp extragând.o și pe Gerda din grup..

- Ia zi.mi , de ce te.a luat doctorul așa târziu ?

Ea tăcu o clipa gândindu.se la o scuza mulțumitoare ,alta decât că a dansat cu acesta .

- Păi....m.a dus în cabinet și m.a consultat..

Pitica o privi atent după, zâmbind socată.

- Minți! Te bâlbâi , ochii iți sunt dilatați....Te.ai îndrăgostit de doctorul Mengele , nu ?

- Îndrăgostit?! Nu! De unde ți.a m.ai venit și asta?

- Nu știu dar așa pare

- Mmm...

Aproape de destinație, fata auzi acel fluierat....acel fluierat perfect stăpânit ....tot Beethoven. Suna cunoscut. S.a uitat mai bine și a descoperit ca o silueta îmbrăcată în uniforma și chipiu stătea razamata de ușă . Mengele....
Total plictisit , indiferent însă ochind toate persoanele de parcă ar căuta pe cineva...
Perla l.a zărit imediat și a ghiontit.o pe Gerda desfătata...

- Termina ca nu imi place de el...

Josef a mers către ei neincetând sa fluiere liniștit..

- În sfârșit , agita palma spre pitici semn ca sa îl lase singur cu ea. Deci , cantareato , după ce termii aici , un soldat te va conduce la dezinfecție iar după vei veni în cabinetul meu. Nu îndrăzni sa întrebi de ce sau sa spui ca nu vii ! Este obligatoriu!

A vrut sa vorbească dar era prea târziu căci el plecase deja lansând.o vagă.

Așezându.se pe scaun , Avia s.a dus la Gerda:

- Cu tine se comporta diferit , toți am observat asta...

- Înseamnă ca și doctorul s.a îndrăgostit de ea , interveni Perla

- Perla ! Nu sunt îndrăgostită și mai mult ca sigur nici el! Scoateți din minte chestia asta.... Gerda s.a îmbufnat strângând în mana lingura.

În cele din urma soldatul apăru strigând..

- A/4000 sa vina cu mine din ordinul domnului doctor Mengele!

Fata s.a apropiat de soldat , știind sigur ca despre ea este vorba și nu din cauza numărului , ci din cauza cuvântului magic : Mengele .

Au intrat amândoi într.o sala micuța dintr.o clădire zugrăvită, cu același tip de geamuri și uși. Admira uimita împrejurimile acelei săli care deșii era mica, arăta straniu. Cuiere peste tot , paznici , o ambianță neplacuta, încă o camera cu o ușă din metal și în colt , o masă unde stătea o persoana urâcioasa semnând niște foi. Soldatul i.a înmânat un bilețel acelui domn care l.a citit superficial stampilându.l la final.

- Dezbracă.te și intră în cameră !

Gerda a refuzat pudică incrucisând mâinile la piept. Oricât ar fi vrut nazistul sa țipe la ea , sa o bată sau sa o împuște, nu putea din cauza ca i s.a interzis sa facă acele lucruri.

- Nu ai de ales ! Dezbracă.te odată! Pufăia calmându.se

- Cum adică dezinfecție? Întreba Gerda în timp ce se dezbrăca.

- O sa vezi ...

A împins.o blocând ușa din metal. În interior, absolut înfricoșător. Lumină slaba , sute de dușuri care atârnau pe tavan. Tremura de frica nestiind ce se întâmplă.
A început sa curgă apa peste trupul Gerdei făcând.o sa de liniștească. Se învârtea în apa suportabila ca și cum ar fi o balerina. Însă , după 3 minute apa se opri venind din nou o combinație cu apa și clor care simțea ca îi lovește corpul. Ochii o usturau.
La final, a ieșit și s.a sters cu un prosop.

- Mă ustura ochii!

- O sa.ti treacă ....Mergi!

Au ajuns în insuportabilul block 10. Pe coridor, soldatul a lasat.o sa intre singura în cabinet. Gerda , cu ochii aproape inchisi , a intrat încercând să găsească patul. Josef tresări la auzul scârțâitului ușii..

- În viața mea nu mă mai duc la dezinfecție...

- De ce?

- Mă ustura ochii de nici nu pot sa.i deschid!

- Așa trebuie! Cu lanterna, a plecat de la birou spre Gerda. Când a dorit sa.i îndepărteze genele pentru a vedea ochii ea i.a dat peste mana crispata...

- Ți.am spus ca nu pot sa.i deschid!

- Dacă nu încerci așa vei rămâne cu ei !

I.a deschis ușor ,Mengele reușind sa.i vadă cât de cat...

- La naiba ca doare!

- Ai ochii roșii...ridica.te

Ridicându.se doctorul a apucat.o de umeri ajutând.o sa nu se lovească de vreun obiect...mergeau concentrați către baie. A așezat.o într.o poziție ducându.se la chiuveta . Și.a udat mâinile ștergându.i ochii.

- Apa va ameliora usturimea. Sa.i ții câteva minute intredeschisi iar după poți sa vezi normal..

- Pentru ce a fost nevoie de dezinfecție?

- Pentru testele medicale promise...

- Serios?!

- Da...Nu te bucura căci va durea puțin...

- Aoleu..

- Sper ca o suporți și nu vei urla ca o nebuna sau te vei zbate..

-Abia suport injecțiile...Bineînțeles ca voi țipa și mă voi zbate dacă doare..

- Înseamnă ca o sa.ti pun căluş la gura...

- Doamne ferește! Numai cu din ăla nu am m.ai stat...

Mengele începu sa râdă conducând.o înapoi.

- Testele medicale nu le vom face în cabinet ci în laborator. Ți.am analizat sângele și e în regula.

- În ce constau testele astea?

- Simple cercetări științifice...Nu dau mai multe informații.. Te atenționez ca nu sunt singurele pe care le vei face.

- Adică?

- Adică o sa fiu sătul de concertele tale, cantareato.

Lagarul iubirii : AuschwitzUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum