Lagarul iubirii : Auschwitz

Capitol XXXVII

,, Mă poți iubi...mă poți urî....dar nu mă vei inlatura de lângă tine niciodată ,,

- Dumnezeule ! Ești bolnav ! A țipat Gerda privind la doctor cum închide ușa.

- Da ! Sunt bolnav ! Și nu iti voi da drumul până nu ne vindecăm amândoi !

Fata rămăsese uimită. Atât nervii cât și șocul o cuceriseră . A stat puțin pe gânduri și a fugit la sufrageria imensă spre geam încercând să.l deschidă ca să evadeze însă Josef s.a grabit la ea si i.a prins mâinile trăgând.o aproape cu brutalitate.

- Nu mă face să le blochez cu lacătul!

Habar n.avea ce sa mai zică . Se holba confuză la întreaga vilă dorind să.si creeze un plan de evadare sau un motiv pentru care se afla acolo . Nimic nu.i venea în minte . Gol .

Mengele , relaxat , mergea prin casă fluierând și izolând toate căile de ieșire : geamurile , ușile.......Fiind ditamai ,,castelul,, a avut ceva de lucru.

- Eu cred că te-ai lovit la cap ....zise Gerda încrucișând mâinile mâhnită.

- Preferam să mă lovesc decât să fac asta , veni și răspunsul medicului .

- A , deci ești conștient că e un act nebunesc ! Eu nu voi sta sechestrată aici , să fie clar!

- Ai dreptate , nu vei sta sechestrată ....doar ținută cu forța , se apropia Mengele de ea zâmbind.

- O sa evadez in curând ...

- Știi cum le spuneam unora dintre evrei pe peron la selecție ? Deșii părea o întrebare , tot el va răspunde . ,, De aici nu veți ieși decât pe coș ,, . Iar cum aici nu exista crematoriu , nu vei putea fugi niciodată .

- La naiba ! Ești sadic dar deștept !

- Semănăm , rânji medicul .

Si a luat.o din loc lăsând.o pe fată sa se inunde in nedumerire . De ce ? Cum ? Pentru ce ? Cat ?....la fel , nicio explicatie multumitoare . S.a așezat pe canapea si a poposit vreo 20 de minute cu capul intre palme . Ochii săi ajunseră sa privească in gol ...stresul o lovi tare ..si panica totodata. Batea din picior parcă nerabdatoare . Brusc , o bataie in ușă a facut.o pe Gerda sa se ridice si sa alerge fericita . Josef , in schimb , văzând.o din birou , a inceput si el sa fuga dupa ea repede.

- Ajuto...

Fiind doctor , a stiut cum să.i intrerupă țipătul de ajutor dar nu prin punerea mâinii la gură , ci prin apăsarea cu două degete unei porțiuni din gât astfel incât vorbirea să devină imposibilă .

- Cine e ? Ispiti el nedeschizând ușa .

- Soldatul Hans . Herr Docktor Mengele , vă raportez că aveți o nouă selectie de efectuat căci a sosit transportul din Varsovia .

- Bine , multumesc .

După ce s.a asigurat că acel soldat a plecat , i.a dat drumul fetei , aceasta revoltându.se in timp ce tușea gros .

- Mă puteai asfixia , psihopatule !!

- Observ ca esti vie ....

- La dracu !! Urla Gerda trântind lucrurile din calea sa . Nu mai rezist !!

Plangând si.a indreptat privirea inapoi la doctor cu o expresie a fetei deprimată .

- Te-am iubit , doctore....chiar te-am iubit ....păcat că a durat atât de puțin sentimentul acesta .

- La ce te referi ?

- M.ai trădat .....cu ce scop ma tii sechestrata ?...defapt nici nu.mi pasa ....eu nu voi fi prizoniera nimanui ! Nici a naziștilor !

Mergea cu o calmă părere de rău căutând baia . Isi imagina si retrăia momentele in care chiar se simtea implinită alaturi de Josef . Acum , era atat de dezamăgita de acesta incât voia sa le steargă. Momentele sa nu mai existe . A intrat tremurând in baie si a inchis ușa blocând.o .

,, Sunt puterinca ! Sunt puternica ! Sunt puternica ,, - Relua aceeasi propozitie luând din dulap toate pastilele , indiferent de rostul lor .

Se uita in oglindă la chipul ei umed analizand lacrimile care se prelingeau pe obraji . Se incuraja spunându.si ca poate sa o faca si se ruga . Nimeni nu ar fi reusit sa o opreasca . Sa fi fost vina stresului ? A inșfăcat pastilele si le.a inghitit una după alta cu apă . Au avut un efect iute si negativ datorita tariei lor dar si faptului că a avut coma aia gravă . Așa că s.a prabusit pe podea scăpând cutia de pastile din mână . La cădere , cutia a provocat un zgomot recunoscut usor de Mengele .

Tulburat , s.a dus la calea de acces a băii si a lovit de multe ori in ușă strigând .

- Gerda ! S.a intamplat ceva ?

Niciun raspuns ...liniste totala . A repetat procesul....nimic schimbat . O liniste dojenitoare.

- Gerda ! A strigat iarasi mișcând clanța expeditiv .

Hotărât , a facut câțiva pași in spate si s.a izbit cu forță in ușă spargând.o . Insă , cand a dat buzna in baie a înțepenit . Comoția devenise grea . Din cauza ei , acesta a pironit vreo 3 minute neștiind ce să facă. Nu o putea duce la spital deoarece îl interogau despre ,,motivul,, actului căci din câte a observat , Gerda s.a sinucis .

,, Iubirea este taina sufletului și leacul inimii . Fără ea am fi incompleți și bolnavi . Dar , uneori , această taină poate deveni motiv de suferință,, - Daria Cretu