Lagarul iubirii : Auschwitz

Capitol XLIII

,, Spune-mi povestea ta ca sa o transformăm în a noastră ,,

- Nu pot să cred! A țipat Gerda entuziasmata. Am reușit ! Chiar am reușit! ...Unde vom merge ?

- Undeva departe.....nu îți spun unde. Vom conduce foarte mult așa că fă-te comodă și admira peisajul....

Mengele a pornit radioul mașinii iar cel care vorbea la radio a făcut o scurtă prezentare a următoarei melodii , făcându-i pe cei doi să zâmbească în același timp.

- Iar acum , un cântec superb publicat inițial in 1934 : Die Rosen der Heimat.

Gerda a început să cânte odată cu pornirea melodiei căci era preferata ei.

- Nu degeaba te-am numit cântăreață , Gerda , râdea Mengele ascultând cu atenție și cu amuzament interpretarea fetei .

- Să nu-mi zici că nu l-ai auzit nici macar odată ! E cel mai tare cântec din întreaga Germanie nazistă !

- Doar o singură dată? Se vede că nu mă cunoști , dulceață....cântecul ăsta l-am cântat la absolvirea facultatii , la nunta fratelui meu , unor gemeni ..plus că îl fluier zilnic prin lagăr ...

- Vorbești serios?? Asta e grozav !...Stai , ce?! Tu cânți?!

- Mai bine ca tine , răspunse Mengele pe un ton arogant.

- Atunci cântă-l cu mine acum !

- O să te eclipsez și nu vreau să te pun într-o situație proastă.....

- Te rog ....de fapt , m-am răzgândit . Facem concurs . Cel care câstigă va trebui să îi ofere celuilalt 3 provocări.

- Bine .....

Gerda a debutat prima cântând cât se poate de impecabil. Se dedica 100% acelei interpretări . Însă , după ce a finalizat fata , a început Josef sa cânte.

- Dumnezeule.....ai câștigat , vorbi ea șocată de talentul lui .

Cânta extraordinar de frumos .....degajat , duios , așezat . Avea un timbru special . Melodia i se potrivea de minune . Gerda nu m-ai știa ce să comenteze ...a tăcut șocată și l-a privit .

- Deci? S-a oprit Mengele râzând mândru . Trebuie sa faci cele 3 provocări ...

- Bineînțeles...de ce te-ai făcut doctor si nu cântăreț?

- Dar tu de ce te-ai făcut pictoriță și nu cântăreață ?

- Ăă...

- Exact , chicoti el .

Au staționat într-o benzina căci trecuseră vreo 4 ore de mers . Mengele a pus benzină în timp ce Gerdei începuseră să-i curgă lacrimile și să se uite în gol la parbriz . Toate amintirile i s-au împrăștiat prin creier , inclusiv alea cele mai dureroase .

Josef a intrat inapoi în mașină dorind să-i ofere un palton și o sticlă cu apă ....în schimb a șovăit văzând că starea ei nu era bună. Plângea .

- Ce-ai pățit , mein liebe ?

- ....Știi de ce nu m-am făcut cântăreață?.....

- Nu , povestește-mi de ce...

- Prin iulie 1939 , cu două luni înainte de începerea războiului , am participat la un concurs de muzică organizat prin Frankfurt . Era un concurs la care eu am vrut enorm de mult sa particip ....am cântat o melodie germană perfect , îmbrăcată într-o rochie neagră foarte bonfată , confecționată din catifea si cu parul prins într-un coc ......brusc , pe la jumătatea melodiei , câțiva oameni au strigat ESTE EVREICĂ ! ESTE EVREICĂ ! iar întreaga sală m-a huiduit minute întregi oprindu-mă din cântam și fugind de pe scenă plângând în hohote . A fost cea mai urâtă experiență din viața mea ....m-ai ales când am aflat că am fost descalificată din cauza religiei . De atunci mi-am jurat că nu o să mai cânt niciodată pe vreo șcenă ......așa că m-am înscris la arte.