Lagarul iubirii : Auschwitz

Capitol XLVII

,, Sunt ceea ce văd în oglindă,
Iar tu ești reflexia ,,

Pe la ora 8 dimineața , Gerda s-a trezit în cabinet , în lipsa doctorului , având o stare ciudată. Când s-a ridicat din pat , amețeala o învălui și căzu pe podea . Vedea totul in ceața iar corpul decidea in locul ei . Exact ca atunci cănd era sub efectul amfetaminei.
Mengele a dat buzna în cabinet , cu un dosar în mână , observând-o pe Gerda și grăbindu-se spre ea.

- Gerda ......ești bine?

- Mai bine ca niciodată , râdea straniu fata.

Mengele a pus-o înapoi pe pat și a consultat-o confuz in timp ce Gerda cânta și continuă să râdă.

- De ce te comporți așa ? Ceva nu e in regulă .....parcă ai fi drogată.

- Alles was.....ce frumos ești ...

- Trebuie să mă calmez . Se va rezolva.....are fenol și amfetamină in organism...am drogat-o......voi găsi un tratament si îi voi cere explicații lui Clauberg.

Mengele a stat puțin pe gânduri și a plecat rapid din încăpere către laborator.
Gerda , în schimb , la câteva minute de la plecarea lui , și-a inhățat cu greu corpul și a părăsit și ea camera , aproape inconștientă, mergând ca un zombie prin lagăr . Nimeni nu îi dădea importanță deșii se uitau la fată nedumeriți de mersul ei haotic. Neavând haine vărgate au crezut că este o femeie catolică , probabil soția unui soldat. A ieșit din Auschwitz si a cutreierat cartierul vilelor ofițerilor ( din care și vila lui Mengele ) până a ajuns la mica pădure din Oswiecim. Nu gândea .. râdea .

După o oră si jumătate , doctorul , cu seringa in mână , a revenit în cabinet însă a observat că Gerda lipsea. Ușor crispat și îngrijorat , s-a dus cu pași grăbiți la mașină și a încercat să o găsească în tot Auschwitz-ul întrebând ofițeri și chiar prizonieri.

- Buna ziua , Herr Doktor , i-a urat gardianul porții principale.

- Bună ziua , ai văzut cumva vreo femeie tânără cu părul castaniu care mai mult ca sigur mergea sau se comporta ciudat?

- Da , am văzut-o. A ieșit acum vreo oră din Auschwitz și a luat-o spre cartierul ofițerilor .

- Bine , mulțumesc , Hans.

A condus cu viteză , dar a izbucnit deodată o ploaie torențială făcându-l să încetinească din vina vederii slabe .

- La naiba ! A lovit cu pumnul volanul. De când plouă în decembrie ??

De aproximativ 15 minute a verificat fiecare străduță din cartier , în acea ploaie incredibil de puternică .....fără rezultat . Nu era. Decepționat , a decis să verifice și în pădure așa că a revenit la condus.
Mengele a ieșit din mașină și a fugit in pădure , prin ploaia torențială , urlând îngrijorat.

- Gerda !!! Unde ești??!

Doar ecoul acestuia se auzea ..niciun răspuns. A continuat să alerge prin noroi , cu uniforma nazistă udă fleașcă strigând de mai multe ori același lucru. Brusc , râsetele stranii ale fetei și-au făcut prezența . Gerda l-a văzut pe Mengele și a fugit departe de el .

- Stai , Gerda !! Oprește-te ! Ești drogată! Nu realizezi ce faci!!

Josef , nervos , a scos pistolul și a împușcat spre cer . Gerda , fugind , s-a speriat de sunetul pistolului și și-a răsucit capul înapoi , însă când și l-a întors , s-a izbit de un copac și a căzut pe pământ.

- Sunt atât de deștept , surâse medicul apropiindu-se de fata ,,adormită,,.

I-a injectat seringa cu tratamentul , direct in gâtul ei firav , și a luat-o în brațe până la mașină. Erau uzi din cap până in picioare amândoi. Atât de tare încât se scurgea apa de pe ei. Gerda deschise ochii și se sprijini de portieră uitându-se la drum cu o tăcere stânjenitoare. Își revenea.
Mengele a pus frână in fața block.ului , dezamăgit de psihiatru , și s-a îndreptat spre cabinet , fata urmându-l umil.